Nici nu au finalizat bine discutiile de la Formul Economic Mondial de la Davos ca mai marii europeni se regrupeaza la noi discutii in cadrul Summit-ului anticriza, care incepe astazi la Bruxelles.
Liderii UE se pregatesc sa adopte la summit-ul de luni un tratat privind fondul permanent de criza al zonei euro si ar putea ajunge la un acord pentru introducerea regulii bugetului echilibrat in legislatiile nationale, insa discutiile se desfasoara pe fondul problemelor inca nerezolvate din Grecia.
Sefii de stat sau de guvern din UE vor incerca din nou sa faca progrese spre solutionarea crizei datoriilor de stat la cel de-al 17-lea summit european din ultimii doi ani, ale carui principale teme oficiale de discutie sunt crearea de locuri de munca si consolidarea cresterii economice. Liderii europeni incearca sa impinga in plan secund masurile de austeritate nepopulare adoptate in multe state membre.
20 de miliarde spre noi locuri de munca
Politicienii se pregatesc sa adopte redirectionarea a pana la 20 miliarde euro din fondurile structurale UE 2007-2013 neutilizate spre crearea de locuri de munca, in special pentru tineri, precum si masuri de stimulare a creditarii catre firme si companii mici si mijlocii.
Insa discutiile vor fi dominate de infiintarea fondului permanent de criza al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate, de pactul fiscal convenit de principiu in decembrie si de problemele inca nerezolvate ale Greciei.
Negocierile dintre guvernul elen si detinatorii privati de obligatiuni privind restructurarea a 200 miliarde euro din datoriile Greciei au sanse mici sa se incheie inainte de debutul summit-ului. Liderii UE nu pot aproba cel de-al doilea acord de finantare externa a Greciei, de 130 miliarde euro, daca Atena nu ajunge la un consens cu creditorii privati.
Pachetul de finantare a fost convenit de principiu in luna octombrie a anului trecut, insa nu s-a concretizat in lipsa unui acord cu institutiile financiare private.
Liderii UE vor semna probabil, la summit-ul de luni, tratatul de infiintare a Mecanismului European de Stabilitate, un fond permanent de criza cu resurse de 500 miliarde euro care ar trebui sa devina operational din luna iulie, cu un an mai devreme decat se preconiza.
Totodata, participantii ar trebui sa faca progrese in privinta stabilirii termenilor si conditiilor cuprinse in pactul fiscal convenit in decembrie, care ar trebui sa impuna statelor semnatare, printre care se numara si Romania, o disciplina fiscala stricta, construita in jurul unui deficit bugetar cat mai apropiat de zero.
Grecia trebuie sa decida
Ministrul german de Finante Wolfgang Schaeuble a sugerat duminica, intr-un interviu pentru Wall Street Journal, ca Grecia ar putea sa nu mai primeasca bani din partea zonei euro daca nu va aplica reformele anuntate, agitand spectrul unei incapacitati de plata. „Grecia trebuie sa decida”, a raspuns el cand a fost intrebat daca zonaeuro va acorda sau nu un al doilea plan de ajutoare, dupa cel din 2010, estimat la peste 130 de miliarde de dolari.
„Poate ca noi si partenerii nostri ar trebui sa studiem modalitati de ajutorare a Greciei in aceasta sarcina dificila intr-un mod mai strict”,
a adaugat Wolfgang Schaeuble.
Lagarde face aluzii la adresa Germaniei
Directorul FMI, Christine Lagarde a facut apel pentru programe mai ample de stimulare a economiei din partea tarilor din zona euro care au capacitatea de a lua astfel de masuri.
„Ma pot gandi la una sau doua tari”, a spus Lagarde, intr-o aluzie la Germania, care intentioneaza sa-si echilibreze bugetul pana in 2013, dupa doi ani de crestere economica puternica.
Lagarde a sustinut, din nou, si cererea FMI pentru suplimentarea resurselor aflate la dispozitia institutiei, pentru a proteja economia globala de efectele crizei din zona euro.
