Gică Popescu (44 de ani) este acum membru în Comisia de Disciplină la UEFA. În 2005, a candidat împotriva lui Mircea Sandu pentru funcţia de preşedinte al federaţiei şi, chiar dacă a primit 102 voturi, a pierdut alegerile, conform prosport.ro.
Popescu are în plan o revenire, însă până atunci aşteaptă o decizie foarte importantă: verdictul în Dosarul Transferurilor, care va fi anunţat săptămâna viitoare. Pentru Gică Popescu, procurorii au propus „condamnarea cu executare, în regim de detenţie, peste minimum pedepsei specificate de lege pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală”.
Cum ţi s-a părut, Gică, intrarea jandarmilor peste suporterii care protestau împotriva lui Sandu şi Dragomir?
Aş fi preferat să vorbesc despre echipa naţională, o echipă pe care de mult n-am mai văzut-o atât de curajoasă, atât de încrezătoare. A avut o altă atitudine şi probabil că dacă va continua aşa, vom avea şi rezultate. Dar referitor la incidente, de acolo de unde stăteam, am văzut doar intrarea în forţă a jandarmilor. Sincer, nu am înţeles de ce au făcut asta.
Din cauza scandărilor împotriva celor doi preşedinţi…
Da, acele scandări s-au auzit, erau la un moment dat strigate de foarte multă lume. Şi eu am fost curios şi contrariat de ce se întâmpla acolo. Sincer, mie atitudinea suporterilor nu mi s-a părut nesportivă, nu necesita o intervenţie în forţă. Lăsăm la o parte scandările respective care nu mi s-au părut în regulă, dar oamenii au voie să strige ce vor în limitele decenţei. Dacă erau bannere care jigneau federaţia, oamenii de acolo, înţelegeam să intri peste ei. Altfel, nu ai voie să ai atitudinea asta de forţă.
Pe unul dintre bannere scria «Ştiinţa nu moare»…
E un mesaj frumos. Asta înseamnă că sunt suporteri care nu au uitat ce înseamnă Craiova şi acelaşi lucru îl simt şi eu. Şi eu sunt de acord că Ştiinţa nu va muri niciodată. Ea va rămâne pe veci în sufletul nostru.
Simţi că e momentul unei schimbări în fotbalul românesc? Dar o schimbare majoră, nu trei litere de regulament…
Eu sunt convins că e mult (accentuează «mult») loc de schimbare. Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să apară un proiect bun, cu multe lucruri noi, şi care să fie acceptat de oamenii care votează, un lucru foarte important. Domnii de la Ligă şi de la FRF sunt desemnaţi prin vot. Pentru ca ei să fi schimbaţi, trebuie să apară oameni care să fie votaţi. Aceşti oameni trebuie să privească fotbalul altfel decât e privit acum, cu scandaluri, cu oameni care nu vin la meciuri, cu sponsori care fug de acest fenomen. În lume, companiile aleargă să-şi asocieze numele cu fotbalul, la noi din păcate e invers. E nevoie de un proiect sănătos care să ajute la multe dintre schimbările care eu cred că se pot face în fotbalul nostru.
„Am emoţii înainte de proces”
Te tentează să mai reintri în cursa pentru funcţia de preşedinte la FRF?
Niciodată nu am renunţat definitiv la această chestiune şi niciodată nu am spus că problema alegerilor la federaţie este una închisă. Mai sunt doi ani până atunci, e un pic cam devreme să vorbim despre asta.
Acum un an nu erai aşa de convins…
A mai trecut ceva timp. Dacă alegerile ar fi anul acesta, nu aş candida pentru că sunt angrenat în multe proiecte care sunt în faza de finalizare. Am muncit mult şi ar fi nedrept să renunţ la ele. Dar mai sunt doi ani, mai e timp de gândire. Nu am renunţat şi mă gândesc cu multă responsabilitate la asta.
Dacă ai conduce fotbalul românesc de 20 de ani şi el ar arăta cum arată astăzi, ai lua în calcul o demisie de onoare?
Păi eu când m-am prezentat la alegeri mi-am depus demisia de onoare înainte de a se vota. Dacă ar fi să candidez din nou, aş depune din nou demisia de onoare.
Numai să nu uiţi de ea…
Am memorie bună, staţi liniştiţi.
Până la alegeri, săptămâna viitoare se va da decizia în procesul în care eşti inculpat. Eşti tensionat?
E normal că nu poţi să stai liniştit când aştepţi o decizie penală. Mă macină foarte tare, am muncit toată viaţa pentru ce? Să ajung la tribunal? Sunt nevinovat sută la sută, dar din păcate doar eu şi Dumnezeu ştim asta. Dumnezeu mi-e martor că nu am nicio vină.
E un an electoral. Ţi-e teamă de o influenţă politică în pronunţarea verdictului?
Refuz să cred că la peste 20 de ani de la Revoluţie, în România se mai pot da verdicte politice. Şi chiar dacă ar fi aşa, am alte variante de atac. Merg şi la CEDO.
