Acasă Stirile zilei Stiinta FEMEILE sau BARBATII? Cine a contribuit mai mult la diversitatea genetica a...

FEMEILE sau BARBATII? Cine a contribuit mai mult la diversitatea genetica a SPECIEI UMANE!

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Femeile sunt cele care au contribuit mai mult la diversitatea genetica a speciei umane, potrivit unui studiu, iar acesta ar putea fi rezultatul unui numar mai mic de barbati care s-au imperecheat cu mai multe femei.

Desi legile biologiei spun ca ADN-ul masculin si cel feminin contribuie in proportii relativ egale la aparitia urmatoarei generatii, aceste reguli nu spun nimic despre cati dintre reprezentantii fiecarui sex trebuie sa fie implicati in proces pentru perpetuarea sustinuta a speciei.

Potrivit theguardian.com, cercetatorii germani au descoperit ca, de-a lungul istoriei umanitatii, numarul mamelor l-a depasit in mod regulat pe cel al tatilor, ceea ce inseamna ca mai multe femei au transmis genele lor generatiilor urmatoare comparativ cu barbatii.

Este posibil ca, in trecut, numarul femeilor sa fi fost mult mai mare decat al barbatilor, un dezechilibru care ar putea explica rezultatele cercetarii. Dar expertii indica drept posibila explicatie si prejudecatile culturale, din cauza carora un numar relativ mic de barbati a intretinut relatii sexuale cu mai multe femei, iar acestea se mutau de obicei pentru a locui cu partenerul lor.

„Imaginati-va o populatie de o suta de femei si o suta de barbati. Daca toate femeile si doar un barbat se reproduc, atunci, in conditiile in care ambele sexe contribuie in mod egal la aparitia urmatoarei generatii, contributia genetica masculina vine de la un singur barbat”, a explicat Mark Stoneking, cercetatorul care a condus studiul la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutiva. Astfel, urmatoarea generatie va avea acelasi cromozom Y, dar 100 de seturi diferite de ADN mitocondrial, care este transmis exclusiv pe linie materna.

Cercetatorii germani au analizat datele obtinute dupa studierea genomurilor a 623 de barbati din 51 de grupuri populationale de pe glob, comparand diversitatea genetica a cromozomului masculin Y cu diversitatea ADN-ului mitocondrial al acestor barbati.

Expertii au descoperit ca diferentele genetice intre grupurile populationale erau de fiecare data mai mari in cazul cromozomului Y comparativ cu ADN-ul mitocondrial. Singura exceptie aparea la grupul populational din Asia de Est.

Folosind modele computerizate, cercetatorii au demonstrat ca diferentele privind diversitatea genetica au aparut in conditiile in care mai multe femei decat barbati s-au reprodus de-a lungul istoriei umanitatii. Potrivit acestor simulari, o populatie ancestrala de 60 de femei si 30 de barbati s-a reprodus in Africa, inainte ca oamenii sa paraseasca acest continent. In perioada primei migrari a homo sapiens, acum 70.000 de ani, numarul acestora a scazut la circa 25 de femei si 15 barbati. Populatia ar fi numarat mai multi indivizi, dar doar cele 25 de femei si 15 barbati se reproduceau si contribuiau astfel la diversitatea genetica a generatiilor viitoare.

Pe masura ce omul modern a ajuns in Europa, acum 45.000 de ani, raportul dintre mame si tati a ajuns la 100 de femei la 30 de barbati, potrivit lui Stoneking, al carui studiu a aparut in revista Investigative Genetics.

In cazul populatiilor statice, diversitatea genetica scade de-a lungul timpului din cauza indivizilor care nu au copii, a caror mostenire genetica nu este transmisa, astfel, mai departe. Dar obiceiul ca femeile sa se mute pentru a locui cu partenerul lor a ajutat la stoparea declinului genetic, prin aducerea de ADN proaspat.

„Am descoperit existenta unor diferente semnificative in istoria barbatilor si a femeilor din diferite parti ale lumii. Intelegerea motivelor si a proceselor social-istorice care au dus la aparitia acestor diferente este scopul unor studii la care lucram acum”, a spus Mark Stoneking.

Sursa: mediafax.ro