Talentul guvernantilor indiferent de culoarea politica de a rezolva ceva ce merge prost cu ceva ce nu merge deloc este de necontestat. Ca demonstratie avem cardul de sanatate, care a supt de la bugetul de stat sute de milioane de euro, iar in final adus doar prejudicii pacientilor si sistemului. La indigo, Guvernul vrea sa puna pe butuci industria lemnului prin neprorogarea unei hotarari de Guvern cu sase luni desi sistemul care trebuie implementat este inca nefunctional.
Este vorba despe HG 1004/2016 care prevede implementarea unui soft care nu a fost inca receptionat si nici testat de Ministerul Apelor si Padurilor la 14.000 agenti economici cu 400.000 de utilizatori.
Specialistii din sectorul forestier avertizeaza ca de astazi, 12 aprilie, Guvernul are o ultima posibilitate de a impiedica paralizarea totala a activitatii din sectorul forestier si industria lemnului, prin prorogarea cu 6 luni a HG 1004-2016. In caz contrar, intrarea in vigoare a acestui act normativ ar duce la schimbari importante in programul de gestionare a operatiunilor din sector.
Potrivit specialistilor de la Fordaq prin intrarea in vigoare a sistemului informatic se va ajunge la o `birocratie monstruoasa` atat pentru agentii economici din industrie, cat si pentru transportatori, paralizand total o industrie aflata deja in criza financiara si de imagine.
Hotararea aprobata pe fuga…
HG 1004-2016 a fost adoptata de Guvernul Ciolos pe 21 decembrie 2016, in momentul in care Parlamentul era deja constituit iar Guvernul tehnocrat nu mai avea competenta de a adopta alte acte normative.
In ciuda semnalelor de alarma trase de comunitatile de forestieri din Romania si de actorii din industria lemnului, Guvernul ameninta, prin acest act normativ, sa duca la faliment sectorul forestier si industria mobilei, o industrie prospera, care a atins cifra de 2,545 milioane de euro in 2016 si care este in crestere cu 6,7% fata de 2015.
In pofida une idei foarte raspandite in opinia publica, ponderea in total la export a lemnului brut si a cherestelei a scazut constant in ultimii ani, situindu-se in jurul cifrei de 14 %, o scadere la aproape jumatate fata de ponderea pe care o aveau aceste categorii de produse in 2010. Daca la nivelul anului 2016, per ansamblu, rezultatele industriei lemnului sunt pozitive, sfirsitul anului 2016, datorita crizei de materie prima pe piata interna, a adus o inrautatire a mediului de afaceri si o incetinire a activitatii.
“Performantele industriei lemnului din Romania sunt exceptionale, prin aportul in PIB-ul Romaniei, locurile de munca create, aportul la dezoltarea rurala si sustinerea balantei comerciale a Romaniei prin aportul valutar net. Dar statul, prin suprareglementare si supracontrol, dublate de lipsa investitiilor in domeniul padurilor, de lipsa de sprijin laexport, Romania se mentine intr-o zona de politici publice paguboase. Si de denigrare a acestei industrii”, a declarat Catalin Tobescu de la Fordaq.
Impactul economic l-a speriat si pe Grindeanu!
Scaderea a fost atat de puternica incat a fost simtita la nivel macroeconomic, dupa cum a recunoscut si Premierul Grindeanu:
„O sa va dau un exemplu vizavi de fiscalitatea in doua domenii, anul trecut si care s-au rasfrant si la inceputul acestui an. Lucrurile au scazut drastic ca incasari, ca plati de impozite pana la urma, in doua domenii sensibile, mai ales spre sfarsitul anului: tutun si zona de prelucrare a lemnului”.
Rectorul Universitatii din Brasov, prof. dr.ing. Ioan Vasile Abrudan de la Facultatea de Silvicultura si Exploatari Foprestiere, a declarat nu este o alta industrie in Romania “cu o proportie mai mare a capitalului autohton, cu aport valutar net mai mare, cu valoare adaugata bruta mai mare, cu numar atat de mare de angajati” decat industria lemnului. Si totusi, statul roman insusi o poate pune in pericol.
