Liviu Dragnea, presedintele PSD, a fost condmanat la doi ani de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumului, in care este acuzat de „folosirea influentei sau a autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite”. Decizia este definitiva.
„As vrea sa va rog sa nu luati in seama caracterizarea facuta de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea fata de oameni. Marturie stau cei 20 de ani in serviciul public. Militantii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor indeamna lumea la vot pentru ca este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dura intre poporul roman si Basescu. Niciun partid nu putea obtine foloase necuvenite. Cred cu tarie in nevinovatia mea si solicit achitarea”, au fost ultimele cuvinte ale liderului PSD, Liviu Dragnea, in fata judecatorilor in urma cu doua saptamani.
Judecatorii au avut la dispozitie 14 zile pentru a cantari ultimele pledoarii ale partilor in dosarul „Referendemul”.
In ultimul termen din dosar procurorul DNA a cerut judecatorilor de la inalta Curte de Casatie si Justitie aplicarea unei pedepse de inchisoare cu executare pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, inculpat in dosarul „Referendumul”. Procurorul a aratat ca limitele pedepsei pentru faptele care ar fi fost savarsite de liderul PSD se incadreaza intre 3 si 5 ani.
Reprezentantul DNA a sustinut ca Liviu Dragnea a avut o conduita „ilicita” si s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispozitie pentru a-i determina pe reprezentantii partidului din teritoriu sa scoata „nelegal” oamenii la vot.
„Faptele si conduita ilicita sunt demonstrate de transmiterea adresei in teritoriu prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite si acces la evenimente in schimbul prezentei la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Deplasarea la locuinta unei persoane care nu a votat reprezinta o forma de presiune. De asemenea, s-au folosit informatii adunate in alt scop decat procesul de vot si aici ne referim la date cu caracter personal. Dragnea si-a folosit influenta pentru a determina activistii de partid sa faca ceva ilegal si presiuni asupra alegatorilor. Neprezenta la vot a fost vazuta ca un moft, nu ca un drept al cetatenilor”, a spus procurorul, in sala de judecata.
De asemenea, procurorul a cerut schimbarea incadrarii faptelor pe noile coduri penale si condamnarea la pedepse cu executare a celor 45 de inculpati, care au fost achitati la instanta de fond, dar si a celor care primisera inchisoare cu suspendare.
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecatori de la iCCJ in dosarul „Referendumul” la un an de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de trei ani. Alti 74 de inculpati din dosar au fost fie achitati, fie condamnati la inchisoare cu suspendare.
Decizia a fost atacata cu apel de cei condamnati, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat in mai multe randuri ca este nevinovat.
Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea reprezentata de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.
In acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
In paralel, Dragnea este acuzat ca a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/ primarii/ activistii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiati ai sai (membri de partid din judetul Teleorman, unde indeplinea functia de presedinte al Consiliului Judetean) sa faca tot ce le sta in putinta, inclusiv prin incalcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru indeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost sustinut de 74 de persoane, presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt, in sarcina carora s-a retinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
