Moneda euro a suferit o noua cadere in fata dolarului dupa ce in weekend cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au avut noi neintelegeri in privnita „uniunii bancare”, Greciei si situatiei din Spania si Italia.
Intrevederea dintre Merkel si Hollande a readus in prim plan neintelegerile dintre Germania si Franta, cei doi lideri exprimand puncte de vedere contradictorii privind termenele din planul de introducere a supraveghetorului bancar unic la nivelul zonei euro, transmite Bloomberg.
Moneda euro s-a depreciat saptamana trecuta fata de dolar cu 1,1%, la 1,298 dolari pe euro, dupa ce a crescut in prima jumatate a lunii septembrie cu peste 4% datorita planului BCE si avizarii fondului de urgenta al zonei euro de catre Curtea Constitutionala Federala a Germaniei.
Merkel a respins apelul lui Hollande pentru o implementare cat mai urgenta a uniunii bancare, proiect prezentat in urma cu aproape doua saptamani de Comisia Europeana, care prevede ca BCE va deveni institutia unica de supraveghere bancara in zona euro, dar si in statele UE din afara spatiului euro care solicita sa adere la sistem.
„Pietele financiare urmaresc Europa si vor sa vada rezultate. Cu toate acestea, masurile trebuie sa fie luate in mod riguros, trebuie sa fie de calitate. Vom vedea apoi cat dureaza”, a afirmat Merkel la intalnirea de sambata de la Ludwigsburg, Germania, unde cei doi lideri au marcat aniversarea reconcilierii celor doua state dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
Bursele au crescut puternic in luna septembrie, datorita planului prezentat de Banca Centrala Europeana privind reducerea costurilor de finantare ale Spaniei si Italiei, insa timpul castigat de liderii europeni va fi cu siguranta scurt, deoarece relaxarea temporara a presiunilor din piete s-ar putea rasturna la primul semn ca politicienii „se complac”.
Divergentele privind uniunea bancara ar putea intarzia implementarea proiectului pana anul viitor, accentuand turbulentele de pe piete.
„Factorii de decizie din Europa dau impresia ca se complac. Un argument in acest sens este neintelegerea dintre diferitele guverne privind detaliile uniunii bancare, care ramane un proiect de importanta cruciala pentru a rupe spirala datoriilor dintre banci si statele aflate in dificultate”, comenteaza economistul sef al Morgan Stanley Joachim Fels, citat de Bloomberg.
Intrebata despre relatia cu Hollande, Merkel a descris-o drept „prieteneasca”. Hollande s-a ferit de o intrebare privind relatiile stranse dintre cancelarul german si fostul lider francez Nicolas Sarkozy, care au condus la alintarea celor doi sefi de stat cu apelativul „Merkozy”. Presedintele franceza a refuzat sa binecuvanteze echivalentul „Merkhollande” propus de presa.
„Nu este nevoie sa ne combinam numele pentru a boteza politici europene”, a spus liderul de la Paris.
Divergentele din interiorul zonei euro vizeaza si conditiile atasate unor eventuale programe de finantare externa pentru statele aflate in dificultate. Germania nu doreste incheierea unui astfel de acord in cadrul Spaniei, considerand ca linia de finantare de 100 miliarde euro acordata in aceasta vara guvernului de la Madrid pentru recapitalizarea bancilor este suficienta. Totodata, premierul spaniol Mariano Rajoy incearca sa se fereasca de incheierea unui program de finantare care sa presupuna cedarea partiala a suveranitatii fiscale si economice catre Bruxelles sau FMI.
Costurile de finantare ale Spaniei si Italiei au scazut in ultima perioada datorita masurilor anticriza decisive prezentate de UE, insa intarzierea implementarii diferitelor proiecte, de la uniunea bancara la planul de interventie al BCE, ar putea impinge din nou dobanzile pe un trend ascendent, determinand Madridul, poate si Roma, sa ceara sprijin international.
In Grecia, un alt punct sensibil al crizei din zoan euro, guvernul si misiunea inspectorilor Comisiei Europene, FMI si BCE au suspendat timp de o saptamana negocierile privind programul de finantare al tarii. Cabinetul condus de premierul Antonis Samaras incearca sa gaseasca masuri pentru redicerea deficitului bugetar cu 11,5 miliarde euro in 2013 si 2014, creditorii externi respingand in ultimele saptamani mai multe propuneri in acest sens din partea politicienilor eleni.
