Acasă Sanatate Descoperire fara precedent despre virusul HIV. Cum s-ar fi raspandit virusul care...

Descoperire fara precedent despre virusul HIV. Cum s-ar fi raspandit virusul care provoaca SIDA

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Oamenii de stiinta sunt de parere ca HIV sau virusul imunodeficientei umane, care provoaca SIDA, a inceput sa infecteze oameni din regiunea Africii Centrale candva la inceputul anilor 1900, trecand la oameni de la cimpanzei. Exista o perioada de cel putin 80 de ani din momentul in care virusul HIV a inceput sa se transmita la oameni si pana la descoperirea sa si de aceea o mare parte din dinamica mutatiilor suferite de acest virus la inceput ramane necunoscuta.

Recent, insa, a fost descoperit in Republica Democrata Congo cel mai vechi genom aproape complet al virusului HIV, intr-o mostra uitata de tesut datand din 1966, adica cu aproape doua decenii inainte ca virusul HIV sa fie descoperit oficial, relateaza Agerpres. Informatia a fost publicata de Live Science care citeaza un studiu aparut in ultimul numar al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences.

Mostra de tesut a fost prelevata si conservata in 1966, ceea ce face ca acest genom viral de HIV sa fie cu 10 ani mai vechi decat cel mai vechi genom HIV cunoscut pana acum (care provine dintr-o mostra de sange recoltata in 1976 tot din RD Congo).

Astfel de secvente genomice, care provin dintr-o perioada de dinainte de descoperirea virsului ce provoaca SIDA (descoperire ce a avut loc in 1983), contribuie la identificarea mutatiilor genetice suferite de acest virus. La randul lor, aceste mutatii ii ajuta pe cercetatori sa urmareasca modul in care s-a raspandit virusul HIV si cand a inceput acesta sa infecteze oamenii.

Din acest punct de vedere, noua secventa genomica descoperita este foarte relevanta, conform lui Sophie Gryseels, co-autor al noului studiu si cercetator postdoctoral in virologie evolutiva si computationala la Universitatea Catolica din Leuven (KU Leuven), Belgia. Aceasta secventa corespunde modului in care cercetatorii au stabilit perioada emergentei virusului HIV in cazul oamenilor, a sustinut ea intr-o declaratie pentru Live Science.

„Este bine de stiut, pentru ca inseamna ca modelele noastre evolutive pe care le aplicam secventei virale functioneaza bine. Nu am intalnit mari surprize”, a subliniat ea.

Exista mai multe tulpini de HIV, insa subgrupul responsabil pentru 95% din cazurile de imbolnaviri de SIDA la nivel mondial este HIV-1 grup M. Peste 32 de milioane de oameni din intreaga lume au murit din cauza SIDA de la declansarea acestei pandemii.

Iar cum exista o perioada de cel putin 80 de ani din momentul in care virusul HIV a inceput sa se transmita la oameni si pana la descoperirea sa, o mare parte din dinamica mutatiilor suferite de acest virus la inceput ramane necunoscuta.
Cand a devenit virusul virulent?

Modelele matematice ale ratei de mutatii ale virusului ofera niste indicii cu privire la momentul in care ar fi inceput transmiterea HIV de la om la om, transmitere care apoi s-a transformat intr-o pandemie. O intrebare insa persista: cand si de ce subgrupul HIV-1 grup M a devenit atat de prolific, reusind sa infecteze atat de multi oameni la nivel global?

O parte a acestei probleme este ca modelele matematice care reusesc sa calculeze rata de mutatii suferite de virus in ultimii ani devin mult mai putin precise atunci cand sunt luate in considerare perioade mai mari de timp, conform lui Sophie Gryseels. Acest lucru este legat de faptul ca informatia genetica se pierde in perioade mai mari de timp. Anumite tulpini virale dispar pur si simplu din cauza selectiei naturale sau pur si simplu din cauza unor factori aleatori, fara a lasa urme ale existentei lor in genomurile virusurilor care circula in prezent.

Din acest motiv, descoperirea unei tulpini vechi virale este ca si descoperirea lui Archaeopteryx pentru paleontologi. Este o piesa lipsa din puzzle-ul modului in care respectiva familie de virusuri a evoluat de-a lungul timpului.

Sophie Gryseel s-a alaturat unui proiect aflat in derulare, coordonat de biologul Michael Worobey de la Universitatea din Arizona si, impreuna cu alti cercetatori din Belgia, SUA si RD Congo, a analizat 1.645 de mostre de tesut recoltate prin biopsie din regiunea Africii Centrale in perioada 1958 – 1966. Mostrele prelevate au fost conservate in formol si apoi acoperite cu ceara de parafina. Apoi, folosind teste PCR (similare celor folosite pentru detectarea noului coronavirus), cercetatorii au cautat urme ale genomului HIV. Pana la urma au descoperit o singura astfel de urma: o secventa virala aflata in biopsia unui ganglion limfatic de la un barbat de 38 de ani.

Exista si fragmente virale HIV mai vechi – unul din 1959 si un altul din 1960, provenind tot din RD Congo. Acestea sunt insa incomplete si implicit nu pot oferi informatii despre mutatiile suferite de acest virus de-a lungul timpului. Aceste doua fragmente fac parte si din subtipuri diferite de HIV, conform lui Gryseels, ceea ce demonstreaza ca acest virus circula in randul oamenilor inca dinainte de anii ’50.

Urmatorul obiectiv al cercetatorilor este sa descopere cand virusul HIV-1 a inceput sa se raspandeasca accelerat, epidemic. Este posibil sa fi existat anumite modificari in genomul virusului HIV-1 care l-a facut sa fie mai eficient, conform lui Sophie Gryseels. insa, mai probabil, schimbarile de la nivelul societatii umane au facut acest lucru posibil.

Urbanizarea a crescut rapid la inceputul secolului XX in Africa Centrala. Intre 1910 si 1950, campaniile de sanatate publica au facut disponibile tratamente pentru afectiuni precum malaria, boala somnului si sifilis. insa multe dintre aceste campanii nu foloseau instrumentar medical sterilizat in mod eficient, ceea ce ar fi putut duce la raspandirea HIV.