– Alte gospodine, inainte de a da graunte la paseri, le trec prin veriga coasei, si prin gaura laitei unde toarce gospodina, ca sa fie paserile sanatoase. Alte gospodine fac aceasta si peste zi, dupa plecarea preotului, „ca sa manance gainile si sa nu piara”. Unele femei hranesc paserile pana fug singure de mancare, caci a doua zi, in ziua de Craciun, nu le vor da nimic, deoarece numai astfel urmand nu vor strica bobul si fasolea samanata. Daca aceasta se face si seara, gainile, pe langa ca vor fi cuminte, inca se vor oua si mult.
– Alte femei, incepand de la Ajun si pana la Boboteaza, dau paserilor de mancare dintr-un vas cu doage, ca sa fie gainile ingradite si sa nu scurme samanaturile din gradina.
– Unele femei cauta sa prinda lilieci, pe cari ii ingroapa intr-un furnicar, pentru ca dupa ce vor putrezi, sa le ia oasele si sa faca – sa descante – cu ele de urat, de dragoste si altele.
– Pe marginea mesei, din dreapta, se pune coasa, tiocul, cutea si ciocanul. Acolo stau pana dupa Boboteaza, cand se incheie sarbatorile. Atunci gospodinele le iau, le pun in chip de cruce si mergand sa mulga vacile, le aseaza sub donita, ca sa fie laptele vacilor bun.
– Chiua se aseaza pe alocuri sub masa, pentru noroc, iar sub fata de masa se pune pleava de grau. In cele patru colturi de masa se pune usturoiu si mac. Usturoiul este bun pentru deochiu, iar cu macul se presura vita care a nascut, ca sa n-o strice farmecele. Pleava de grau se da a doua zi la vite.
