Vaticanul a contraatacat sambata catalogand ca „barfe” si „calomnii” acuzatii referitoare la scandaluri financiare si sexuale in cadrul Curiei romane, denuntandu-le drept „presiuni inacceptabile” asupra cardinalilor chemati in curand sa aleaga un succesor al lui Benedict al XVI-lea, relateaza AFP, citat de Mediafax.
Purtatorul de cuvant al Vaticanului Federico Lombardi si Secretariatul de Stat, administratia centrala a Sfantului Scaun de obicei puternica si discreta, au atacat cu virulenta, pe rand, autorii acestor informatii.
„In contextul in care, in trecut, marile puteri, adica statele, erau cele care incercau sa conditioneze alegerea papei, in prezent se incearca sa se exercite presiuni asupra opiniei publice”, a deplans Secretariatul intr-un comunicat, criticand dur multiplicarea unor „stiri adesea neverificate sau neverificabile ori false care aduc atingere grava unor persoane si institutii”.
In opinia lui Lombardi, „unii cauta sa profite de surpriza si dezorientarea” ce au aparut dupa demisia istorica anuntata de Papa, „cu scopul de a semana confuzie si a discredita Biserica si Guvernul sau”.
Un pic mai tarziu, el a indemnat presa sa dea dovada de „masura” in evocarea acestor „subiecte importante”.
Dezvaluiri despre sex, bani si grupuri de interese la Vatican in presa italiana
Furia lor este produsa de publicarea, saptamana aceasta, in Italia, a unor articole de senzatie evocand prezenta unui grup de „lobby gay” in cadrul Vaticanului, care ar fi victima santajarii din partea unor laici cu care ar avea legaturi de „natura mondena”.
Sub titlul „Sex si cariera, santaje la Vatican in spatele renuntarii lui Benedict al XVI-lea”, La Repubblica (stanga) a oferit asigurari ca un cardinal spaniol Opus Dei, Julian Herranz, ar fi evocat in fata Papei dosarul „cel mai scabros”, si anume „o retea transversala unita de orientarea sexuala”.
De asemenea, saptamanalul Panorama (mai degraba de dreapta) scrie ca grupul de „lobby gay” al Vaticanului „ar fi, de departe, cel mai ramificat si influent dintre toate cele care exista in cadrul Curiei” romane. Ziarele amesteca, odata cu aceste acuzatii, intrebari despre gestionarea finantelor Vaticanului.
„Cine are in minte inainte de toate banul, sexul si puterea si este obisnuit sa citeasca prin aceste criterii diversele realitati nu este capabil sa vada altceva, nici macar in Biserica”, a raspuns purtatorul de cuvant.
Dupa aparitia scandalului Vatileaks, anul trecut, majordomul Papei, Paolo Gabriele, gasit vinovat ca a transmis presei documente ultraconfidentiale, a fost condamnat, iar ulterior a fost gratiat de catre Benedict al XVI-lea. Insa numeroase intrebari raman fara raspuns, in special cu privire la existenta unor eventuali comanditari.
Demisia Papei este legata de un raport intern!
Raportul unei comisii de trei cardinali, insarcinati de catre Papa sa conduca o ancheta paralela, a ramas secret. Potrivit presei, Joseph Ratzinger ar avea intentia sa il divulge cardinalilor, inainte sa se retraga. Concluziile acestei anchete l-ar fi determinat sa isi abandoneze postul, un lucru fara precedent de aproximativ 700 de ani.
Joseph Ratzinger si-a motivat demisia prin varsta inaintata (85 de ani) si slabirea fizica. Insa in cadrul ultimei messe, miercuri, emotionat si obosit, el a denuntat „ipocrizia religioasa”, „loviturile date unitatii Bisericii, disensiunile corpului ecleziastic”.
In opinia unor vaticanisti, scurgerea de documente a putut sa fie utilizata de diversi actori pentru a discredita un rival din cadrul Curiei si ar putea sa se repete cu scopul de a influenta alegerea noului papa.
Incheind, sambata, o serie de „exercitii spirituale” in Postul Mare, Benedict al XVI-lea a multumit cardinalilor pentru „marea competenta, dragoste si credinta”. Intr-un discurs sustinut pe un ton foarte teologic, el le-a amintit „raul din aceasta lume, suferinta si coruptia”.
Un Papa filipinez!?
Aproximativ 117 cardinali vor fi chemati sa il aleaga pe succesorul sau, in cadrul unui conclav, la jumatatea lui martie. Succesiunea este foarte larga, dar circula mai multe nume de „papabili”. Intre acestea se afla si cel al cardinalului filipinez Luis Antonio Tagle. Intr-un interviu publicat in editia de sambata a cotidianului La Republica, acesta a dezvaluit ca i-a cerut scuze lui Benedict al XVI-lea, dupa ce a plans atunci cand a fost facut cardinal. „Nu ai de ce sa te scuzi, i-a raspuns seful Bisericii. Avem nevoie de inima in Biserica”.
