Pentru cei mai multi dintre noi casa perfecta este cea cu multe etaje, structura de betoane, umplutura de beton… ca sa fie rezistenta, ferestre mici ca sa nu fie frig iarna si un acoperis de tigla sa nu-l ia vantul si sa nu ne ploua in pod. Toate aceste mituri desprinse din desenele animate cu cei trei purcelusi au fost demontate de arhitecti si constructori internationali care, aruncand o privire in istorie pentru a intelege cum erau folosite materialele traditionale, au descoperit ca vitale pentru om sunt sanatatea si costurile reduse de intretinere.
Pornind de la aceste premise o mana de arhitecti, incurajati de beneficiari cu alte orizonturi decat majoritatea au demarat construirea casei cu baloti din paie in satul Bosneagu, comuna Dorobantu, pe malul lacului Mostistea.
„Astfel de case se consrtuiesc de sute de ani in zone cu clima mult mai vitrega decat la noi, iar rezistenta si eficienta lor este dovedita tocmai prin existenta lor si in zilele noastre. Din pacate lumea este prinsa captiva in materialele mileniului trei, iar multe dintre ele sunt extrem de toxice. Costurile lor sunt foarte mari, iar eficienta lor este foarte scazuta. De aceea propunem revenirea la utilizarea unor materiale traditionale, mai ieftine si mai ecologice, care nu scad cu nimic confortul sau durabilitatea, ba dimpotriva aduc un plus de economie”, explica arhitectii Daniel Barbu-Mocanescu si Ramona Barbu-Mocanescu.
Casa de baloti de paie este de fapt un concept prin care intr-o mare parte iti poti construi casa de unul singur, cu materialele locale, fiind vorba de paie si chirpic. Nu sa va vina se credeti dar cea mai mare problema in construirea caselor cu baloti de paie nu este nici vantul, nici umezeala, nici soriceii care se cuibaresc in baloti, ci miturile populare.
„Solutia adoptata presupune utilizarea elementelor si a materialelor naturale, ecologice, intr-o cat mai mare pondere in toata constructia, aplicand tehnici si proceduri actuale, moderne. Prin folosirea materialelor si fortei de munca locale, se diminueaza impactul asupra mediului, cat si reducerea costurilor investitiei initiale”, detaliaza arhitectii, care vor folosi unul dintre acoperisurile Lindab, in dauna acoperisului de stuf. Solutia acoperisului Lindab este mult mai buna in acest proiect, deoarece un acoperis de stuf ar fi presupus multe turnulete pentru a respecta unghiul de cadere si ar fi distrus complet proiectul.
Iata cateva raspunsuri la cele mai frecvente intrebari care distrug aceste mituri impamantenite:
1. Rezistenta la cutremur:
Desi in anumite zone de pe glob se folosesc balotii si cu rol structural (portanti), in Romania este necesara o structura de rezistenta (ex. structura de lemn, lemn stratificat, metal, chiar si beton armat…)
Astfel, rezistenta este data printr-o buna proiectare a structurii, balotii de paie fiind inserati intre cadrele structurii.
2. Rezistenta la incediu:
Din studiile efectuate in alte tari (Anglia, Germania, Rusia) un perete bine efectuat, rezista peste 180 de minute la foc deschis. Balotii fiind special comandati si facuti pentru astfel de aplicatii, constructii, trebuie sa fie foarte bine compactati. Ca exemplu este arderea unei foi de hartie, comparativ cu o carte. Rezistenta la foc este data mai ales de tencuielile ce au grosimi de minim 2.5 cm, ce pot fi, recomandat chiar, naturale, pe baza de argila, nisip, var.
3. Rezistenta in timp:
Nu se cunoaste exact durata de viata a unei case din baloti de paie. Exista insa constructii realizate prin aceasta solutie de mult timp. Un exemplu foarte bun este casa din baloti de paie construita in Franta in anul 1921, ce si astazi exista si este locuita:
Principalul pericol este umiditatea. Atata timp cat prin detaliile proiectului si prin executie sunt eliminate posibilele infiltratii in perete, acesta poate rezista atat cat este garantata structura de rezistenta a casei, fara ca paiele sa putrezeasca.
Se va avea grija atat prin capilaritate, in dreptul ferestrelor, la imbinari, la acoperis, sa nu existe posibile astfel de contaminari.
4. Rezistenta la insecte, daunatori:
Tencuielile trebuie sa contina var, care este cea mai buna solutie impotriva insectelor, bacteriilor.
Nu se cunosc exemple in care rozatoarele ar fi intrat in peretele din baloti de paie. Acestea cauta in general seminte, grau. Balotii trebuie astfel comandati, iar in ziua de astazi este foarte posibil acest lucru, fara seminte in ei. Combinele sunt foarte performante, balotii fiind “curati”.
Tencuielile, asezate in straturi succesive, ajung la grosimi suficiente pentru a proteja balotii.
Daca vreti sa vedeti si sa invatati care este diferenta intre o casa cu bulina rosie pe Dorobanti si una construita cu pamant galben si baloti cu paie la Dorobantu sunteti asteptati la „Workshop-ul casa de baloti cu paie Bosneagu” care se desfasoara in perioada 2 – 7 septembrie in comuna Dorobantu. Initierea in tainele constructiei si a materialelor utilizate va fi facuta de arhitectii de la NeuronArhDesign. Veti participa timp de 5 zile la realizarea unei locuinte ce foloseste materiale naturale într-o viziune contemporana si veti afla cum se proiecteaza, planifica si construieste o astfel de locuinta cu baloti de paie.
„Pe parcusul celor 5 zile vom lucra zidarie cu baloti de paie si tencuieli naturale. Locatia se afla în comuna Dorobantu, satul Bosneagu, pe malul lacului Mostistea: http://casabaloti.tumblr.com/locatie. Intentia de participare se expediaza la adresa de email: [email protected] – de acolo o sa primiti toate informatiile necesare si programul detaliat + conditii de participare”, potrivit arhitectilor Daniel Barbu-Mocanescu si Ramona Barbu-Mocanescu.
