Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit miercuri ca nu exista conflict juridic de natura constitutionala intre puterile statului, informeaza Agerpres. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a anuntat, la finalul sedintei de miercuri, ca s-a constatat ca nu exista conflict nici intre autoritatea judecatoreasca si Guvern si nici intre Parlament si Guvern.
„In privinta naturii conflictului dintre Parlament si Guvern s-a spus ca in acest caz Guvernul si-a arogat o putere de legiferare care nu ii este atribuita in Constitutie si ca exagerata in utilizarea ordonantei de urgenta. Este adevarat ca, potrivit principiului separatiei puterilor, Parlamentul este cel care are suveranitatea legislativa si competenta de a da legi organice primare. Guvernul, de regula, nu are o asemenea competenta. In mod exceptional insa, chiar prin Constitutie (…), Guvernul poate fi delegat de puterea legislativa sa emita ordonante fie simple, fie de urgenta. Daca in cazul ordonantelor simple acestea se deruleaza sub controlul strict al Parlamentului, in sensul ca Parlamentul ii delimiteaza sfera, ii stabileste si un termen de valabilitate, in cazul ordonantelor de urgenta aceasta delegare este ceva mai larga, Guvernul putand sa le dea atunci cand are de rezolvat o situatie exceptionala care nu poate fi evitata altminteri. Guvernul este impiedicat sa dea asemenea ordonante doar in patru situatii pe care nu vi le mai invoc aici, unele ar privi afectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor. In aceasta privinta, nu exista un conflict, pentru ca Guvernul a actionat legal in sfera lui de competenta de a emite ordonante”, a explicat seful CCR.
Anterior, el precizase ca abrogarea OUG 13/2017 nu poate opri procesul constitutional in curs de derulare.
„In repetate randuri, Curtea Constitutionala s-a pronuntat chiar in cazul unor conflicte sesizate de fostul Guvern Ponta. Renuntarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din mersul procesual constitutional al acestuia. Ca atare, nu are relevanta abrogarea OUG 13. Aceasta abrogare poate avea consecinte maine, cand o sa judecam constitutionalitatea ordonantei”, a sustinut Dorneanu.
Presedintele CCR a subliniat ca nu orice conflict dintre autoritati indeplineste conditia unui conflict juridic de natura constitutionala, ci doar cand o parte sau partile isi aroga puteri, atributii, competente din sfera de activitate a celeilalte autoritati sau cand o autoritate isi declina competenta, nu isi exercita rolul pe care il are, potrivit obligatiilor sale, sau refuza sa il indeplineasca.
Referitor la urgenta si oportunitatea actului normativ, in speta ordonanta de urgenta, el a aratat ca nu este de competenta Curtii sa o verifice in aceasta sesizare.
„Aici suntem in materia unui conflict de competenta. Noi nu analizam aici actul normativ care a declansat-o, ci actiuni care incalca atributiile si prerogativele celeilalte puteri. (…) Este dreptul guvernului sa aprecieze si urgenta si continutul ordonantei, iar aceste lucruri pot fi verificate pe calea unei alte cai de control constitutional, respectiv controlul a priori sau cel de la litera d, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate. Acolo se verifica urgenta, acolo se verifica toate aspectele legate de continutul actului normativ. (…) Maine ne vom pronunta cu privire la sesizarea Avocatului Poporului si acolo vom discuta toate chestiunile care se pun in acea cale de atac, inclusiv situatia ordonantei de urgenta”, a adaugat presedintele Curtii.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis miercuri AGERPRES, decizia Guvernului de a adopta OUG 13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala nu poate fi calificata ca un act de arogare a unor puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin Parlamentului.
„Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competenta proprie, prevazuta in mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentala. Verificarea respectarii conditiilor prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie, precum si a constitutionalitatii continutului normativ al ordonantei de urgenta, poate fi realizata numai pe calea unui control de constitutionalitate declansat ca urmare a invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate, in conditiile art. 146 lit. d) din Constitutie, sau pe calea unui control de constitutionalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, in conditiile art. 146 lit. a) din Constitutie, iar nu in temeiul textului constitutional al art. 146 lit. e)”, arata sursa citata.
CCR a discutat miercuri cererile presedintelui Klaus Iohannis si sefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict intre puterile statului in urma adoptarii OUG privind modificarea Codurilor penale.
