Oamenii de stiinta au descoperit cea mai veche gaura neagra supermasiva descoperita vreodata, care ar avea de 800 de ori masa Soarelui nostru si s-ar fi format la 690 de milioane de ani dupa Big Bang, relateaza Courrier International si post-gazette.com.

Gaura neagra, numita ULAS J1342+0928, a fost descoperita de o echipa condusa de Eduardo Banados in luna martie, la Observatorul Las Campanas din Chile, la capatul a trei zile de observari.

Practic, aceasta gaura neagra supermasiva s-ar fi format cand universul avea „numai 5% din varsta pe care o are in prezent”, precizeaza site-ul specializat Space.com, ceea ce inseamna ca lumina quasarului format din materialul ei de acretie ajunge la noi dupa 13,1 miliarde de ani.

„Daca universul ar fi o persoana de 50 de ani, acum am avea o poza a acelei persoane cand era un copil de doi ani si jumatate”, a spus Eduardo Banados.

Aceasta gaura neagra gigantica este descrisa in mai multe studii publicate miercuri, 6 decembrie in revistele Nature si The Astrophysical Journal Letters. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetatori sa afle mai multe despre gaurile negre si despre quasari, care sunt generati de materialul de acretie din gaurile negre supermasive din nucleele galaxiilor timpurii. De asemenea, acestia ar putea afla mai multe despre formarea universului.

„Cu cat descoperim mai multe despre quasari, cu atat mai mult astronomii se apropie de intocmirea unui portret precis al universului primordial”, scrie The Verge. Quasarii sunt centrele unor galaxii masive si se crede ca sunt obiectele cele mai luminoase din univers. Gaurile negre care se afla in centrul galaxiilor nu emit in realitate nicio lumina, dar gazele si praful degajate se lovesc atat de repede si creeaza asemenea frictiuni ca degaja o cantitate imensa de lumina si caldura.

Eduardo Banados, astrofizician in cadrul Carnegie Institution for Science si principalul autor al studiului aparut in Nature, a declarat pentru Space.com ca „quasarii cei mai indepartati ne dau indicii esentiale privind chestiunile nerezolvate de astrofizica”.

Ceea ce-i intriga in special pe oamenii de stiinta este marimea gaurii negre descoperite recent. „Studiind originile universului, se credea ca vom gasi gauri negre din ce in ce mai mici, pentru ca au avut mai putin timp pentru a creste”, a explicat pentru NPR Rob Simcoe, unul dintre autorii studiului aparut in Nature si astrofizician la MIT. „insa, spre marea noastra surpriza, aceasta pare sa-si fi dobandit forma definitiva intr-un moment in care universul era foarte tanar”, a adaugat el.

Pe langa fenomenul in sine, si mediul in care s-a format suscita un interes special. „Oamenii de stiinta au dedus ca gaura neagra s-a format chiar in momentul in care universul era in plina tranzitie, trecand de la un mediu opac dominat de hidrogenul neutru la un nou mediu, in care primele stele au inceput sa straluceasca. Echipa crede ca gaura neagra care tocmai a fost descoperita s-a format intr-un mediu care era pe jumatate neutru, pe jumatate ionizat”, scrie site-ul MIT News.

Ceea ce este sigur, potrivit lui Eduardo Banados, este ca quasarul descoperit „este atat de luminos ca va deveni o mina de aur pentru viitoarele lucrari de cercetare si va fi un laborator crucial pentru studierea universului primordial”.

„Poate cercetam acum tocmai regiunea in care s-au format primele stele si galaxii’, a mai afirmat Banados.

Sursa: Agerpres

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here