Nasterea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mica, sarbatorita pe 8 septembrie, este prima mare sarbatoare din Anul Nou Bisericesc si marcheaza hotarul dintre vara si toamna, in traditia populara fiind cunoscuta ca o zi in care sunt ascultate rugaciunile femeilor ce vor sa aiba copii.
Nasterea Maicii Domnului, cunoscuta ca „Sfanta Maria Mica”, marcheaza hotarul astronomic dintre vara si toamna. De asemenea, sarbatoarea anunta inceputul unor activitati specifice, precum culegerea unor plante si fructe tamaduitoare, batutul nucilor, culesul viilor, semanatul graului, orzului si secarei de toamna.
Potrivit traditiei populare, la sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului, ca de altfel la orice mare sarbatoare, nu se fac treburi gospodaresti, nu se spala rufe, nu se face curatenie in casa, ca sa nu se atraga raul.
In popor se spune ca in aceasta zi vor fi ascultate mai ales rugaciunile femeilor care vor sa aiba copii, dar si ale celor insarcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta sa aiba o nastere usoara. Si cei care vor sa se casatoreasca se pot ruga in aceasta zi Maicii Domnului, ca sa-si gaseasca perechea potrivita.
In aceasta zi, credinciosii tin candelele aprinse in dreptul icoanei Fecioarei Maria si impart din fructele toamnei pentru morti.
Multe biserici si manastiri din tara isi sarbatoresc hramul de Sfanta Marie Mica, printre care Manastirea Samurcasesti, din comuna ilfoveana Ciorogarla, Manastirea Pissiota, din comuna Poenarii Burchii, judetul Prahova, si Manastirea Christiana din Capitala, care pastreaza ca al treilea hram acest praznic. Una dintre cele mai vechi biserici din Bucuresti, care se afla pe strada Trei Scaune, are si ea ca hram Nasterea Maicii Domnului, alaturi de alte locasuri de cult din Capitala.
