Sarbatoarea populara de Sanziene sau Dragaica, celebrata in fiecare an la 24 iunie, este una dintre cele mai cunoscute si indragite serbari campenesti prilejuite de solstițiul de vara, care marcheaza mijlocul verii agrare.
Sarbatoarea este una a iubirii si a fertilitații si este dedicata Sanzienelor sau Dragaicelor, personaje mitice nocturne, care apar in cete, de obicei in numar impar, canta si danseaza pe campuri in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul, respectiv in noaptea de 23 spre 24 iunie. Potrivit credinței populare, in aceasta noapte, cerurile se deschid, iar Sanzienele incep sa danseze, aceasta sarbatoare fiind una a Soarelui, a dragostei, dar si a poftei de viața. De altfel, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar, dar in prezent sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, potrivit crestinortodox.ro.
Denumirea provine, cel mai probabil, de la zeița silvestra Santa Diana, dar Sanzienelor li se mai spune Frumoasele, Zanele sau Dragaicele. In mitologia romana, sunt cunoscute si sub alte denumiri, precum: Danse, Valve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vantoase, Zane, Domnițe, Maiastre, Imparatesele Vazduhului si inca multe altele, in funcție de regiune.
In credința populara, Sanzienele erau considerate niste femei frumoase, divinitați nocturne care stau ascunse, dar care, in aceasta noapte umbla pe pamant sau plutesc prin aer, canta si danseaza, inzestrand plantele cu puteri vindecatoare, impart rod holdelor si femeilor casatorite, inmulțesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolile si suferințele oamenilor, apara semanaturile de grindina si de vijelii. Ele sunt zane bune, dar, atunci cand oamenii le nesocotesc, pot deveni si forțe distructive, starnind furtuni si vijelii, aducand grindina, lovindu-i pe cei pacatosi cu „lanțul Sanzienelor” sau lasand campurile fara rod.
Serbarea Sanzienelor sau Dragaicelor este denumita in limbaj popular si Amuțitul Cucului. Cucul canta doar trei luni pe an, de la echinocțiul de primavara, care coincide cu sarbatoarea religioasa Buna Vestire, sau Blagovestenie, si pana la solstițiul de vara — Sanzienele, care corespunde sarbatorii religioase a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene inseamna ca vara va fi secetoasa.
Cu prilejul acestei sarbatori, atat in ajunul, cat si in ziua de Sanziene, au loc o serie de practici si obiceiuri populare, cele mai multe dintre ele referindu-se la fertilitate, sanatate si dragoste.
In credința populara, floarea de Sanziana are nenumarate proprietați magice. Din spicele de grau si din alte sapte plante diferite, cum ar fi pelin, verbina, busuioc, sunatoare, feriga, soc, cicoare, salcie si neaparat florile de Sanziana, fetele tinere impletesc cununi, pe care le poarta pe cap in dansul denumit Jocul Dragaicei, reprezentand zeița agrara. Cununile sunt pastrate pana in anul urmator, agațate la usa de intrare a casei, la ferestre, la stalpii porților, la pietrele de hotar si pe crucile mormintelor, cu semnificația de a apara oamenii, animalele si recolta de forțele nefaste, malefice, de stihiile naturii — grindina, inundație, furtuna etc. De asemenea, ele pot fi aruncate pe casa sau pe sura si, in funcție daca raman sau nu pe acoperis, anul care va urma va fi bun sau rau, tinerii se vor casatori cu persoana iubita sau nu, recolta va fi buna sau proasta, locuitorii casei vor fi sanatosi sau bolnavi, vor avea noroc sau ghinion, etc.
Fetele obisnuiau sa stranga flori de Sanziene pentru a le pune sub perna in noaptea dinaintea sarbatorii, pentru a-si visa ursitul. In unele zone, insa, fetele isi faceau cununi din aceste flori, pe care le lasau in noaptea respectiva in gradina. Daca le gaseau dimineața pline de roua, era semn sigur de maritis, noteaza crestinortodox.ro. In zorii zilei, baieții isi pun si ei flori de Sanziene la palarii, se aduna in cete si bat satele in lung si-n lat.
Florile de Sanziene erau folosite si de gospodari, pentru a afla care le este norocul la animale. In ajunul sarbatorii, agațau cununi la colțul casei dinspre rasarit si, daca a doua zi gaseau par de la animale sau puf si pene de pasari prinse in coronițe, atunci era semn bun pentru acestea.
In acelasi timp, floarea de Sanziana este un reper calendaristic agrar. Daca infloreste inainte de sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, inseamna ca vegetația plantelor este prea avansata. Dupa ce infloreste Sanziana, se incepe cositul.
Tot in Ziua de Sanziene, fetele obisnuiau sa se spele pe cap cu fiertura de iarba mare, pentru a fi placute feciorilor, iar femeile, pentru a se umple de fertilitate, se tavaleau dezbracate in roua, dis-de-dimineața, inainte de rasaritul Soarelui. De altfel, roua din noaptea de Sanziene se pare ca ar avea puteri miraculoase, existand credința ca, daca te stropesti cu aceasta pe trup, acesta va deveni frumos si suplu, iar daca te speli cu ea pe fața, vei deveni chipes si mandru.
In unele zone, in aceasta zi se alege Dragaica, cea mai cuminte, cea mai frumoasa si cea mai buna la inima dintr-un grup de sapte fete, potrivit calendarulortodox.ro. Dupa ce este aleasa, fata este impodobita cu spice de grau si, alaturi de restul fetelor, imbracate in alb, porneste prin sat. La fiecare rascruce de drumuri, fetele fac o hora si canta voioase. Tot de Sanziene au loc si renumitele balciuri sau iarmaroace, un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei.
Noaptea de Sanziene este magica, atunci se deschid porțile cerului si lumea de dincolo vine in contact cu lumea pamanteana. Pentru aceasta, se fac practici de pomenire a morților numite Mosii de Sanziene, cand se deretica mormintele, se pun flori, se aprind lumanari si se da de pomana la cimitir. Pentru a alunga spiritele rele, oamenii aprind focuri, peste care arunca substanțe puternic mirositoare, apoi se buciuma si se striga in jurul lor.
Sarbatoarea Sanzienelor marcheaza inceputul verii in calendarul popular, avand loc la trei zile dupa solstițiul de vara, de aceea poarta si numele Cap de vara. Este celebrata inca din vechime, dar figureaza si in calendarul crestin ortodox.
