De la aparent banalele astenii de primavara sau de toamna si pana la diferitele forme de depresie, unele aproape similare asteniilor, altele extrem de severe si de grave, aceste afectiuni sunt din ce in ce mai frecvente, afectandu-ne viata sub cele mai diferite forme. De la modificari ale starii clinice de sanatate pana la performanta profesionala si la viata de familie, totul are de suferit. Simptomele sunt diverse, comportand atat modificari la nivel emotional, fizic, comportamental, cat si cognitiv.
Depresia aduce cu sine pierderea interesului fata de tot ce te inconjoara, incapacitatea de a te mai bucura, dar si tulburari de somn, agitatie sau lentoare in tot ceea ce faci, modificari de greutate si multa oboseala fizica si intelectuala, lipsa de energie, labilitate emotionala si iritabilitate, intoleranta la zgomote si lumina, dureri diverse fara existenta unor afectiuni care sa le justifice. Se instaleaza o stare de tristete, de goliciune si deznadejde, lipsa sperantei si indiferenta, renuntarea la vechile hobby-uri, evitarea grupului de prieteni, lipsa interesului pentru sex, schimbarea temperamentului, iritabilitate si anxietate, imposibilitatea relaxarii si o agresivitate inexplicabila. Depresia afecteaza memoria, impiedica gandirea limpede si concentrarea, astfel incat pana si cele mai simple decizii par dificil de adoptat. Pot aparea sentimente de inutilitate, de vinovatie exagerata sau nejustificata, ganduri negre, inclusiv sinucigase.
Pot aparea insa si dureri de cap, ameteli si insomnii, modificarea apetitului si a greutatii, probleme digestive, epuizare si slabiciune, dureri in piept si dureri de spate, dureri musculare, dureri articulare, diferite probleme fizice persistente, anxietate, fobii, dificultati in relatiile intime, libidou scazut si tendinta de a abuza de alcool, cafea si alte substante ce au darul de a agrava si mai mult starea de depresie. Dar nu numai utilizarea acestor droguri, ci starea insasi de depresie conduce in timp la o continua agravare a ei, atata timp cat nu luam masuri eficiente de a o combate.
Persoanele depresive sunt stapanite de un sentiment de descurajare, se asteapta la esec, se retrag si evita responsabilitatile, dezvolta o atitudine negativa fata de sine si de ceilalti, prezinta modificari neurovegetative si o sensibilitate crescuta fata de variatiile meteo. In timp, chipul unei astfel de persoane isi pierde stralucirea si, de asemenea, se schimba atitudinea corporala si privirea.
Simptomele generale ale depresiei pot aparea singular sau in diferite combinatii, arareori fiind prezente toate sau aprope toate. Ele pot fi prezente in permanenta sau doar intr-o anume parte a zilei sau doar pentru scurte perioade de timp, de cateva zile sau saptamani, pentru a reveni apoi dupa un timp mai lung sau mai scurt, de obicei intr-o forma mai severa.
Aceste simptome pot face imposibila desfasurarea in conditii normale a unei zile de lucru, pot afecta grav relatiile sociale si pe cele de familie.
Depresia poate schimba modul de percepere a lucrurilor, a mediului inconjurator, poate face ca totul sa para fara speranta; depresia poate induce un profund sentiment de singuratate. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), peste 10% din populatia planetei sufera de diferite forme de depresie, iar o mare parte nu recunoaste simptomele acestei afectiuni.
Exista multe forme de depresie. De la cele mai severe, precum depresia majora care poate provoca tulburari ale proceselor fiziologice normale, sau depresia psihotica, cu idei delirante de inutilitate si de autoacuzare, de imobilitate psihointelectuala si dorinta de sinucidere, putand apare in pusee, la 10% din populatie, si pana la formele curente mai putin severe, precum tulburarile afective sezoniere. Sunt si cazuri, precum in tulburarea bipolara, maniaco-depresiva, cu schimbari ciclice intre o stare depresiva si una superactiva, cu un exces de energie si cu caracteristici maniacale.
Depresia poate aparea in urma unei predispozitii mostenite, in special in cazul tulburarii bipolare, dar poate aparea si in urma administrarii anumitor medicamente sau in urma unor boli severe, precum atacul de inima, cancerul, tulburarile hormonale, afectiuni neurologice, precum boala Parkinson sau epilepsia, a unor boli infectioase sau inflamatorii.
De asemenea, poate aparea in urma unor socuri emotionale. cum ar fi pierderea cuiva drag, ca urmare a unor accidente, a expunerii la violenta sau catastrofe naturale, a aparitiei unor probleme financiare sau a unor schimbari bruste. Somajul, divortul sau lipsa unei relatii interpersonale apropiate pot sta, de asemenea, la baza unei depresii.
Cel mai adesea, insa, principalul vinovat este dusmanul nostru numarul unu, stresul. Si, evident, surmenajul, relatii dificile cu cei din jur, alimentatia si regimul de viata nesanatos, fara miscare si fara un timp suficient petrecut in aer curat. Tulburarile hormonale ale adolescentei sau cele de menopauza, tulburarile legate de nastere sau de sindromul premenstrual, diferiti agenti poluanti sau lipsa de vitamine si minerale si unele cure de slabire pot, de asemenea, sa stea la originea instalarii depresiei.
Cauzele si mecanismele profunde ale depresiei nu sunt inca perfect lamurite. Insa cercetarile recente au evidentiat faptul ca depresia este insotita de o modificare functionala a creierului si, in acelasi timp, a sistemului hormonal. Creierul poate fi considerat centrul de comanda al intregului organism. Studiile ce vizeaza cauzele biologice ale depresiei au evidentiat implicarea in mecanismul depresiei a unei parti a creierului, numit sistem limbic, care regleaza emotiile, placerea, furia, frica, activitatea sexuala, raspunsul la stres, somnul, pofta de mancare etc., astfel ca mici dereglari ale acestuia pot afecta grav starea emotionala, comportamentul si dispozitia noastra. Si tot acest sistem este implicat in procesele de invatare si memorare, in prelucrarea informatiilor senzoriale, in reactiile comportamentale, in reactiile emotionale legate de anumite evenimente din trecut. Interesant este faptul ca cercetarile au evidentiat chiar o variatie a dimensiunii anumitor parti ale acestei regiuni in cazul depresiilor severe. Iar aceste modificari se repara o data cu iesirea din depresie. Mecanismul tine de asa-numita plasticitate a creierului, capacitatea lui de adaptare si autoreparare, proces in care sunt implicate asa numitele neutrofine, care au printre altele si rolul de formare de noi structuri neuronale. Iar studiile au evidentiat si continutul scazut al acestor neutrofine in cazul persoanelor depresive.
Trebuie stiut insa ca intreaga activitate a creierului, capacitatea lui de a transfera si gestiona orice informatie, deci inclusiv capacitatea lui de a gestiona corect starile noastre emotionale depind de o serie de substante numite neurotransmitatori.
Si tot aceasta parte a creierului care gestioneaza starea noastra emotionala si care este implicata in mecanismul depresiei regleaza si functionarea glandei pituitare, care raspunde de buna functionare a sistemului hormonal. Iar hormonii, eliberati in sange, regleaza procese precum reactia la stres sau activitatea sexuala. Cercetarile au evidentiat faptul ca in cazul depresiei apar dereglari ale prezentei hormonilor in sange fara ca glandele hormonale care ii secreta sa fie afectate. Astfel ca aceste dezechilibre sunt cauzate de comanda primita de la aceeasi parte a creierului. Iar perturbarea acestui centru de comanda este la randul ei cauzata de activitatea unor neurotransmitatori ce au fost asociati cu depresia.
Astazi se considera ca depresia trebuie inteleasa la nivel bio-psiho-social, avand in vedere atat perturbarile biochimice la nivelul creierului, cat si cauze psihologice caracteristice unor personalitati fragile, dar si cauzele sociale legate de stresul zilnic.
In cazul in care se ajunge la instalarea unei depresii severe, se impune un tratament complex, cuprinzand atat abordarea medicamentoasa, cat si cea psihoterapeutica. Tratamentul nu este simplu si este de durata, de multe ori fiind necesara inclusiv internarea pacientului. De aceea, masurile preventive, mai ales atunci cand se observa deja primele semne de depresie, sunt absolut necesare. Iar depresia apare frecvent la toate varstele, statisticile aratand ca aproape un sfert dintre tineri prezinta un episod depresiv major pana la varsta de 24 de ani, riscurile de instalare a depresiei crescand apoi o data cu varsta.
Atat pentru prevenirea, cat si pentru combaterea depresiei, se impune un regim de viata echilibrat, care include exercitii fizice sau sportive, plimbari in aer liber, petrecerea timpului liber in mod placut si in compania persoanelor dragi, evitarea stresului, sumenajului, oboselii excesive si a situatiilor conflictuale, a consumului excesiv de alcool sau alte substante psihoactive, precum si un program de somn ordonat. In acelasi timp, trebuie asigurata o alimentatie echilibrata, bogata in vitamine si saruri minerale, din care nu trebuie sa lipseasca mierea, polenul si laptisorul de matca.
Laptisorul de matca nu este insa doar un simplu adjuvant. In afara de faptul ca el reprezinta un important tonic pentru intregul organism, prin aportul important de vitamine, minerale, oligoelemente, enzime si coenzime, acizi grasi esentiali alaturi de multe alte substante active ce reusesc impreuna sa ne dea un surplus de energie, sa ne echilibreze somnul, activitatea celulara, oxigenarea intregului organism, sa ne protejeze de radicalii liberi si sa combata disfunctiile diferitelor organe, sa stimuleze sistemul imunitar si sa ne apere de cele mai felurite, infectii si inflamatii, inclusiv datorita continutului de 10HDA, laptisorul de matca pur si crud, cum este si cel de la ApiLand, are si o actiune directa asupra sistemului hormonal si in primul rand asupra celui nervos.
Cercetarile au evidentiat prezenta in laptisorul de matca a unui intreg ansamblu de substante biogene, pro-hormoni sau precursori ai hormonilor umani, capabili sa normalizeze activitatile hormonale, ajutand in special la sintetizarea acelor hormoni pe care organismul nu ii secreta in cantitati suficiente. Ori, asa cum am vazut, dezechilibrele hormonale reprezinta una dintre problemele majore ce stau la baza depresiei. Dar laptisorul de matca rezolva nu numai aceste dezechilibre hormonale, ci actioneaza si direct asupra sistemului nervos. In primul rand, trebuie stiut ca laptisorul de matca este singurul produs natural care contine acetilcolina, un important neurotransmitator, indispensabil pentru starea de sanatate a sistemului nervos. Acetilcolina joaca un rol esential in transmiterea influxului nervos, atat in sistemul nervos central, cat si in cel periferic, reprezentand unul dintre elementele principale implicate in mecanismul ce sta la baza depresiei. De el depinde atat starea noastra de spirit, cat si memoria, capacitatea noastra de concentrare, de reactie si viteza cu care suntem in stare sa luam o decizie. Cercetarile au demonstrat in acelasi timp capacitatea laptisorului de matca de a stimula producerea, din celulele stem nervoase, de noi neuroni si a conexiunilor acestora, intervenind astfel intr-un mod direct si esential in mecanismul de plasticitate al creierului, mecanism care asa cum am vazut reprezinta calea de depasire a depresiei.
Efectele antidepresive ale laptisorului de matca sunt demonstrate atat prin evidentierea efectelor asupra starii pacientilor, cat si prin evidentierea mecanismelor prin care actioneaza laptisorul de matca la nivel celular, atat la nivel cerebral, cat si hormonal.
Astfel, pacientii depresivi sau depresiv-anxiosi care iau laptisor de matca crud, asa cum este cel oferit de ApiLand, isi recapata treptat tonusul psihic si mental, apetitul alimentar, somnul normal si odihnitor si scapa de starile astenice. Treptat, revine tonusul psihomental si este imbunatatita activitatea cerebrala in ansamblul ei. Isi recapata optimismul si pofta de viata.
Cercetarile efectuate in Japonia au evidentiat rezultate antidepresive excelente prin administrarea zilnica a 2-4 grame de laptisor de matca pe zi.
Astfel, laptisorul de matca pur si crud nu numai ca are efecte clare antidepresive, dar ne ajuta sa revigoram si sa tonifiem organismul in ansamblul lui. Iar aceasta cu un produs natural, fara nici un fel de efecte secundare nedorite.
Mai multe despre beneficiile laptisorului de matca si ale produsele apicole, in general, puteti afla accesand www.apiland.ro sau de la numarul de telefon 0371.78.00.78.
