Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a primit, marti seara, plangerea primului-ministru Mihai Razvan Ungureanu privind neregulile constatate la Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor (ANRP), anunță finatistii.ro.
Tot la Parchetul Inaltei Curti de casatie si Justitie este inregistrat o parte din dosarul referitor la Remus Baciu, fost vicepresedinte ANRP, dupa ce Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a disjuns (separat-n.r.) anumite fapte care o privesc pe Crinuta Nicoleta Dumitrean, fostul presedinte al autoritatii, care a demisionat din functie in 5 octombrie 2011.
Restituirea proprietatii in Romania a dat nastere la monstruozitati legislative si a creat un sistem coerent de trecere pe cai legale a banilor din buzunarul “pagubitilor” nationalizarii in cel al potentatilor vremii. Fie ca trecerea s-a facut sub forma constrangerii vanzarii unor drepturi litigioase, fie ca a fost vorba despre achizitia de actiuni compensatorii prin tranzactii extrabursiere la Fondul Proprietatea circuitul a fost perfectionat astfel incat oamenii de rand nu au beneficiat de valoarea reala a proprietatii lor.
Mita de sute de mii de euro pe caz
Retinerea vicepresedintelui ANRP, Remus Baciu sub acuzarea de luare de mita a atras atentia asupra modului in care este gestionata aceasta intitutie. Procurorii au stabilit ca in perioada iunie – august 2011 vicepresedintele ANRP Remus Virgil Baciu a pretins prin intermediul Cameliei Teodora Andrusenco, de la patru despagubiri in baza Legii 10/2001 aproximativ 15% din valoarea despagubirilor acordate de catre A.N.R.P..
Pentru asta Remus Baciu trebuia sa faca demersuri in sensul urgentarii solutionarii dosarelor de despagubiri si remiterii despagubirilor cuvenite, prin convertirea sumei de bani in actiuni la Fondul Proprietatea. Valoarea terenului asupra caruia persoanele obtinusera drept de proprietate a fost stabilita la suma de 36.589.160 lei (echivalentul a 10.482.800 euro).
Potrivit procurorilor in cursul lunii august Remus Baciu a primit suma de aproximativ 400.000 lei de la Elisabeta Androne, iar in 8 august 2011 aproximativ 450.000 lei de la Valeria Stan. In 24 august 2011 Camelia Adrusenco a primit de la Elena Albu si Petra Visan 927.000 lei. Doua zile mai tarziu Camelia Andrusenco s-a intalnit cu Remus Baciu caruia i-a dat suma de 400.900 lei provenita din cei 927.000 lei primiti de aceasta. Remus Baciu a mai fost trimis in judecata in al dosar pentru luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave.
Legile blocate in seiful politicienilor
Din punctul de vedere al plangerilor si al condamnarilor CEDO ultimele raportari arata ca in topul celor 47 de state, Romania ocupa locul 3, – 11.950, dupa Rusia (39.850) si Turcia (16.100). Destul de grav, daca ne raportam si la diferenta demografica enorma dintre cele trei tari. Pe de alta parte, trebuie sa tinem cont si de faptul ca noi sun¬tem arondati CEDO doar din anul 1994. De asemenea, trebuie remarcat faptul ca tarile nordice au cel mai mic indicator inscris pe lista plangerilor si a condamnarilor CEDO. In special Norvegia, Suedia sau Danemarca.
Din pacate, in ultima perioada CEDO a devenit victima propriei celebritati. Se vede pusa in situatia ca din cele 47 de state membre sa acopere peste 400 de milioane de potentiali reclamanti. In ceea ce priveste tara noastra, anual, din totalul plangerilor depuse, 95-97% sunt respinse de Curtea Europeana, iar din procentul acceptat aproximativ 98% reprezinta cauze legate de incalcarea dreptului proprietatii. Raportat la condamnarile CEDO pe acest palier juridic, in anii 2008 si 2009, Romania a fost nevoita sa plateasca despagubiri in cuantum 24 de milioane de euro, pentru ca in 2010, acestea sa coboare la aproximativ 8,8 milioane de euro.
Numarul condamnarilor CEDO, privind incalcarea dreptului la proprietate ar fi putut fi insa cu mult mai mic, daca s-ar fi tinut cont de catre reprezentantii statului roman de una din directivele Curtii Europene adresata Romaniei. Aceasta se refera strict la punerea in aplicare a unei Hotarari pilot, menita sa simplifice legea proprietatii si evident a retrocedarilor. Nerespectarea acestei directive deschide insa o cutie a pandorei unul dintre protagonistii acestei invaliditati legislative de ordin european fiind nimeni altul decat Remus Baciu.
Acesta, din functia de vicepresedinte al ANRP, dar si de membru supleant al Comitetului interministerial privind procesul de reformare a legislatiei si procedurilor din domeniul restituirii proprietatilor a reusit sa puna obstacole implementarii respectivei Hotarari pilot, invocand de fiecare data incoerente scriptice, dar si de ordin juridic, venind de fiecare in contradictie cu CEDO, dar si cu alti membri ai Comitetului interministerial. Din acest organism mai faceau parte printre altii Catalin Predoiu, ministrul justitiei, Crinuta Dumitrean, presedinta ANRP sau Traian Igas, ministrul Internelor.
Ce proprietati au fostii sefi de la Restituirea Proprietatilor
Printr-un concurs de imprejurari sefii de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii sunt functionari de cariera, afaceristi si latifundiari in acelasi timp. Fostul presedintele ANRP, Crinuta Dumitrean a fost consilier europarlamentar si candidat la alegerile europarlamentare pe listele PDL. Pe lista proprietatilor ex-presedintelui ANRP se afla un teren intravilan in Voluntari – Ilfov in suprafata de 1000 mp, 25.000 mp, teren agricol in Afumati – Ilfov, 42.927 mp teren agricol in Dascalu – Ilfov si 5000 mp teren agricol in Tunari – Ilfov. Crinuta Dumitrean mai are o garsoniera de 32 mp si un apartament de 85 mp in Bucuresti. Mai detine un autoturism BMW fabricat in anul 2006.
Toate acestea la un venit anual de 49.836 de lei. Crinuta Dumitrean si-a mai incercat norocul in afaceri cu transport dar societatea Mondotravel International din Bistrita, deschisa alaturi de Gabriel Morosan a intrat in insolventa dupa ce nu a mai reusit sa plateasca furnizorii. Fostul presedinte ANRP s-a retras din firma inca din anul 2006.
Fostul vicepresedinte Catalin Teodorescu are si el 423mp in Sectorul 2, 24.800 mp intravilan in Cateasca – Arges, 2600 mp de teren forestier in Voluntari – Ilfov si 525 mp intravilan in aceeasi localitate. Pe lista cladirilor se afla o casa de locuit de 240 mp in Sectorul 2, doua case de locuit cu suprafata de cate 280 mp in Voluntari – Ilfov si un spatiu de productie de 8.950 mp in Cateasca – Arges din care 8.200 mp sunt grajduri dezafectate. Catalin Teodorescu este si actionar la Archwood Design din Arges (90%), Eurol Oil (10%), Euromedia Trading (100%) si vicepresedinte al Fundatiei Solidaritatea Crestina.
Celalalt fost vicepresedinte, Cristian-Sebastian Mihai este detinatorul a trei terenuri intravilane. In Bucuresti are 128 mp, iar in Ilfov doua terenuri de 1.206 mp repectiv 92 mp. Acestora li se adauga un apartament de 68 mp in Bucuresti, o casa de 89 mp in Bucuresti, un spatiu comercial de 23,5 mp si o casa de vacanta de 282 mp in judetul Ilfov. Veniturile din 2010 justifica si creditele de peste 135.000 de euro daca ne uitam ca a obtinut un salariu anual de 115.248 din pozitia de director executiv al Directiei juridice de la RA-APPS. Ar fi de observat ca din postura de director la RA-APPS reprezenta statul in procese cu cei care acum se afla pe listele celor care urmeaza a fi despagubiti de stat, iar un alt fapt este ca pentru activitatea desfasurata a fost remunerat cu un salariu lunar de peste 2.300 de euro, mai mult decat primii oameni in stat.
Coruptia de la ANRP si clientala de la FP
Cei care au facut numirile la ANRP vor trebui sa raspunda cum a reusit un simplu functionar sa-si insuseasca o mita de aproape 900 de mii lei dintr-o singura sursa. Sute de mii de oameni sunt amagite de ani de zile cu despagubiri in natura sau cu evaluari corecte pentru a li se putea da compensatii in echivalent. ANRP-ul este subordonata guvernului si este confirmarea unui conglomerat de interese din care oameni nevinovati sunt pagubiti cu sute de milioane de euro iar clientela politica se imbogateste subit. In tot acest timp bugetul de stat suporta erorile corectate la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.
Cel mai bun exemplu este acordarea de actiuni la Fondul Proprietatea, a caror valoare a scazut la jumatate din prima zi de listare. Daca la inceputul procesului de despagubire, fostii proprietari primeau actiuni evaluate la valoarea nominala, de un leu, dupa trecerea a cel putin 60 de zile de tranzactionare la Bursa, valoarea luata in considerare a fost cotatia de pe piata de capital. Ca urmare, trendul descrescator pe care s-au inscris actiunile FP din 25 ianuarie – ziua primelor tranzactii pe piata principala a Bursei de la Bucuresti – si pana in prezent a avantajat exact acei proprietari care au intrat in posesia actiunilor FP mai tarziu.
La momentul listarii la BVB, Ministerul Finantelor detinea 36,79% din capitalul FP, adica 5,7 miliarde de actiuni, in timp ce in prezent statul mai controleaza 827 milioane de actiuni FP, adica 6,17%. Aceasta inseamna ca 4,24 miliarde de actiuni FP au fost alocate fostilor proprietari luand in considerare cotatia bursiera.
De la listarea la BVB, nivelul maxim si cel mai apropiat de valoarea nominala a fost atins in prima zi la Bursa, de 0,6495 lei/actiune, in timp ce contextul nefavorabil al ultimelor luni a tras pretul in jos la cel mai scazut nivel de la listare, de 0,3950 lei/actiune. Dupa primele 60 de sedinte de tranzactionare la Bursa, pretul luat in calcul pentru despagubiri era reprezentat de o medie ponderata ca cotatiilor bursiere, care se actualizeaza zilnic.
