In timp ce parlamentarii deplang situatia din penitenciare pentru a-si da legi prin care sa scape de puscarie Casa Poporului, in care functioneaza Parlamentul Romaniei este in paragina. Acest fapt da apa la moara celo care mereu amintesc ca actualii politicieni nu sunt in stare nici sa intretina ce a construit Ceausescu d-apoi sa mai construiasca ceva.
S-ar rasuci in mormant Nicolae Ceausescu, cei 700 de arhitecti si miile de muncitori care au trudit vreme 14 ani la ridicarea celei mai mari cladiri din Europa.
Casa Poporului are nevoie urgenta de reparatii. Ploua in birourile deputatilor. Dureroasa, dar mai mult penibila, este si imaginea care te intampina chiar la intrarea vizitatorilor.
„Apa de la infiltratii este captata printr-o inventie tipic romaneasca: o teava si o galeata unde se scurge apa”, arata un reportaj de pe kanald.
La cateva zeci de kilometri distanta de Bucuresti Penitenciarul Gaesti ii asteapta pe parlamentari cu conditii de lux. Spatiu peste normele Curtii Europene, grupuri sanitare curate, apa proaspata in curte, usile deschise pe perioada noptii sunt cateva din conditiile detinutilor care sunt cazati in corpul E.1 al Penitenciarului de la Gaesti, judetul Dambovita.
Faptul ca detinutii dorm uneori cu usile de la celule deschise, povestit de un fost detinut de la Gaesti, naste mirarea, mai ales cand vine vorba de penitenciarele romanesti supraaglomerate si intesate cu personaje dubioase. Vladimir a stat anul trecut cateva luni in puscaria din Dambovita, in aceeasi perioada in care era cazat acolo si Ioan Niculae, considerat unul dintre cei mai bogati romani, averea sa fiind evaluata in anii precedenti de revistele economice si la peste un miliard de euro. Mai trebuie amintit ca inchisoarea este una destinata detinutilor repartizati in regimul deschis, cel mai usor. Acolo e pension practic, eu am fost mutat doua luni acolo. A fost norocul meu. Am stat intr-o celula cu inca doi colegi, iar la un moment dat a aparut si al patrulea. Mancarea buna, curatenie. Gardienii imi vorbeau frumos. Usile nu se inchideau la celule, doar pe culoare”, ne povesteste parca cu regret Vladimir, inconjurat de doi copii mici, cu muci la nas, atunci cand l-am intalnit intr-o comuna din judetul Dambovita.
