Stramosii nostri au ales modul de viata sedentar renuntand la cel nomad de dragul berii. O astfel de concluzie neasteptata a fost trasa de catre Patrick McGovern de la Universitatea din Pennsylvania (SUA), care aduce in sprjinul sau numeroase date de cercetare arheologica.
Potrivit cercetatorului, acum aproximativ 19 mii de ani, la un moment crucial in dezvoltare sa, omenirea a inceput sa se stabileasca in asezari nu de dragul cultivarii legumelor si a coacerii de paine, ci in primul rand pentru a produce bauturi alcoolice din orzul, orezul, grau si alte cereale cultivate. Painea a aparut in istoria omenirii mult mai tarziu, potrivit Kedem.
Cei care stiau cum se produce berea au avut un avantaj sub forma unei surse suplimentare de vitamina B si lizina de aminoacizi. Berea slab-alcoolizata nu continea bacterii patogene, asa cum se gaseau acestea in apa de rau. Sapaturile au aratat ca berea era folosita si pe post de medicament: egiptenii antici adaugau in bere salvie si cimbru – agenti anti-inflamatori, iar primele productii de vin de orez contineau ca adaos scoarta de copaci.
In plus, bere slaba ajuta la comunicare, reducerea anxietatii si agresivitatii, astfel incat comunitatile in care se producea bere erau mai unite si stabile in comparatie cu vecinii sai care nu detineau tehnologia prepararii berii.
Anterior, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca, in nici un caz nu ar trebui sa impiedicam un om sa mearga la bar pentru o intalnirile cu prietenii. Se pare ca un astfel de eveniment este echivalent cu o sesiune la psiholog. In fata unei halbe de bere oamenii isi impartasesc mereu indoielile si problemele si isi ofera sfaturi.
