Deschiderea arhivelor secrete comuniste a adus un pic de adevar in Bulgaria, dar si multa suparare celor supravegheati de serviciile secrete, deoarece Legea privind deschiderea arhivelor de spionaj si contraspionaj, votata in graba in 2006, cu o zi inainte de aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana, nu prevede nicio consecinta legala pentru cele 9.000 de persoane colaboratori sau agenti.
O comisie verifica numele oficialilor din sectoarele publice si prevede afisarea, la termen, a listelor cu toti fostii agenti si colaboratori. Dar de fapt, 40 la suta dintre arhive au fost distruse inca din ianuarie 1990, la doua luni dupa indepartarea de la putere a dictatorului comunist Todor Jivkov, potrivit Mediafax.
Zeci de mii de documente, dintre care trei sferturi rapoarte redactate de informatori zelosi, au ars in perioada respectiva intr-un furnal. Deseori, dosarele individuale nu contin decat un nume si serviciul la care este atasat, fara sa se poata spune in ce a constat colaborarea.
Dosarul privind o victima a Razboiului Rece, scriitorul disident Gheorghi Markov, ucis in 1978 la Londra cu o arma misterioasa supranumita „umbrela bulgara”, a disparut, de asemenea.
Deschiderea arhivelor care s-au pastrat i-a pus totusi in incurcatura pe presedite, pe ministri, deputati, magistrati, profesori universitari si patroni de presa.
In cazul lui Simeon Nikolov, trecutul i-a fost descoperit in 2008, in timp ce era ministru adjunct al Apararii.
Deschiderea dosarului sau nu l-a impiedicat sa lucreze apoi ca expert pe langa socialistul Gheorghi Parvanov, el insusi desemnat drept fost colaborator in 2007, la inceputul celui de-al doilea mandat.
Aceste cazuri sunt departe de a fi izolate: in 2010, peste 40 la suta dintre cele 114 misiuni diplomatice bulgare erau conduse de un fost agent. Iar 12 dintre cei 15 mitropoliti ai Sfantului Sinod, organismul conducator al Bisericii Ortodoxe, au fost, de asemenea, aratati cu degetul.