Anuntul Chevron privind planurile sale in sectorul gazele de sist din Romania

Grupul petrolier american Chevron intentioneaza sa inceapa „in doua-trei saptamani” lucrarile pentru explorarea gazelor de sist in Romania, a declarat, marti, pentru AFP, unul dintre directorii companiei, aflat in vizita in zona in care ar urma sa fie executate lucrarile si unde sute de persoane se opun acestui proiect.

„Ne asteptam ca explorarile la Pungesti sa inceapa in doua-trei saptamani”, a declarat directorul Chevron pentru Romania, Tom Holst, citat de Agerpres.

Grupul american si-a intrerupt de mai multe ori activitatile pentru explorarea gazelor de sist la Pungesti, din cauza protestelor locuitorilor din acest sat din nord-estul Romaniei si a opozitiei activistilor ecologisti.

Click pe aceeasi tema:  Chevron si-a SUSPENDAT activitatea de la Pungesti!

Marti, Chevron a organizat o deplasare a jurnalistilor la Pungesti, unde ar urma sa fie forat primul put de explorare a gazelor de sist din Romania. Cu toate acestea, sute de opozanti, supravegheati indeaproape de jandarmi, au reusit sa se apropie de zona de foraj strigand „Nu, gazelor de sist”.

Numerosi locuitori din aceasta regiune se tem de efectele negative asupra mediului pe care le-ar putea provoca fracturarea hidraulica, tehnica de extractie a gazelor de sist. Desi aceasta metoda este permisa in SUA, ea este interzisa in Franta. Insa, Tom Holst a dat asigurari ca grupul Chevron va respecta normele de mediu.

Click pe aceeasi tema:  Adio gaze de sist! Chevron renunta la proiectele din Romania!

„Nu vom utiliza fracturarea hidraulica pentru explorare”, a insistat Tom Holst, adaugand ca orice decizie cu privire la o eventuala extragere prin intermediul metodei de fracturare hidraulica nu va fi luata decat peste trei sau cinci ani.

Potrivit unui raport al US Energy Information Agency (EIA), Polonia are cele mai mari rezerve de gaze de sist din Europa (4.190 de miliarde de metri cubi), urmata de Franta (2.879 miliarde de metri cubi) si Romania, cu o rezerva recuperabila estimata la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de sist.

spre