Fondul Monetar de Investitii a facut public un raport care vorbeste despre efectele pe care „exodul creierelor” l-a avut asupra economiilor statelor din sudul si estul Europei. Amploarea fenomenului, care a inceput odata cu caderea Cortinei de Fier este mult mai mare, spun specialistii, decat recentele valuri de migranti care au venit din Siria si au ajuns pe teritoriul statelor UE.
Incepand din 1990 tinerii cu studii superioare au pornit spre tarile mai dezvoltate ale Europei intr-o migratie permanenta. Asta inseamna ca cea mai mare parte a celor care au plecat spre occident au facut-o fara a avea intentia de a se reintoarce in tarile natale. Impactul asupra statelor adoptive a fost unul pozitiv, spun economistii dar tarile foste comuniste, printre care si Romania, au fost puse intr-o situatie vulnerabila.
In absenta fortei de munca tinere si profesioniste, ritmul de dezvoltare economica a incetinit iar efectele negative se vad si acum in sporurile demografice negative, in special in tarile Baltice, in Romania si Bulgaria, state care au pierdut aproximativ 16% din populatie.
Migratia a inceput si mai galopant pe masura ce Uniunea Europeana s-a extins iar tara noastra a ramas una dintre cele mai mari „exportatoare”de creiere din sud-estul continentului.
Potrivit FMI, in utlimii 25 de ani, aproximativ 20 de milioane de persoane au parasit zona de est pentru a se stabili in tarile dezvoltate din vestul Europei. Cei mai multi emigranti au ajuns in Germania, Italia si Spania dar forta de munca a plecat si peste ocean. Unul din zece europeni care au emigrat in afara continentului a ajuns in Statele Unite ale Americii.
Incepand din 1990, emigrarea a redus cu pana la 0,9 puncte procentuale cresterea economica medie anuala in unele tari din Europa de Sud-Est, inclusiv in Romania, si in tarile baltice, se estimeaza in raportul FMI. Statele afectate au pierdut intre 10% si 20% din forta de munca potentiala ca urmare a fenomenului migratiei disproportionate.
In timp ce unele studii economice concluzionau ca migratia fortei de munca ajuta tarile natale, gratie banilor trimisi in tara, alte cercetari arata ca situatie nu este nici pe de parte una foarte roz. Efectele negative se extind nu doar asupra economiei ci exodul loveste puternic in dezvoltarea statului si in institutiile sale.
Cei care au plecat au fost in principal tinerii, multi dintre ei fie muncitori calificati, fie persoane cu studii superioare. FMI subliniaza ca aceasta migratie a lovit puternic in profesionistii, si asa putini, care au ramas in tara. Vorbim de state europene unde absolventii de studii superioare erau si asa putini iar cele mai afectat tari din acest punct de vedere sunt Romania si Croatia.
Efectul asupra economiei s-a resimtit treptat. In sectorul privat competitivitatea si productia a scazut. Datele demografice arata ingrijorator, in estul Europei populatia este pe un trend negativ. Si toate lovesc in sectorul finantelor publice. Statul nu va avea alte solutii decat sa creasca taxele din sectorul de consum pentru a face rost de bani la buget.
„Cu cat populatia care ramane in tara este mai in varsta, cu atat statul va cheltui mai mult pe sistemul de sanatate si pe sistemul public de pensii,” avertizeaza FMI.
Raportul FMI face o legatura directa intre profesionistii care au plecat din tara si fenomenele de coruptie. Migratia a slabit societatea civila mai ales ca tinerii bine educati sunt considerati principalii agenti de schimbare. in lipsa unei voci puternice a societatii civile, starea de fapt din tarile estice s-a perpetuat iar asta a lasat loc coruptiei, un fenomen care a slabit si mai puternic fostele tari comuniste.
„Controlul coruptiei, vocea societatii civile, domnia legii si eficacitatea actului de guvernare tind sa fie mai scazute in tarile din estul si sudul Europei, care s-au confruntat cu migratia profesionistilor. Cetatenii cu educatiei superioara sunt mult mai probabil sa ceara si sa promoveze schimbarea societatii,” arata studiul FMI.
Migratia a lovit puternic in sectorul finantelor publice si a determinat o scadere a venitului pe cap de locuitor. in aceste conditii, FMI subliniaza ca va fi foarte dificil pentru statele din est sa se dezvolte in continuare iar discrepantele economice intre est si vest s-ar putea adanci pe masura ce migratia contiuna. Iar din cei care au plecat, doar aproximativ cinci la suta s-au reintors in tarile de origine, un procent aproape nesemnificativ, din perspectiva economica, spun specialistii.
Migrantii plecati in vest au contribuit, in parte, la crestere produsului intern brut din tarile natale. Banii pe care i-au trimis in tara au stimulat in anumite domenii si in anumite circumstante investitiile dar efectele nu sunt doar pozitive.
„Banii trimisi in tara au stimulat consumul si au contribuit la reducerea determinarii de a munci a celor care i-au primit,” avertizeaza FMI care spune ca o crestere economica nu se poate baza pe consum ci pe productivitate, noteaza voceatransilvaniei.
FMI incurajeaza tarile din estul si sudul Europei sa inceapa sa ia masuri active pentru consolidarea institutiilor publice, promovarea politicilor economice care sa incurajeze dezvoltarea mediului de afaceri si sa atragaa muncitori calificati si profesionisti din alte tari. Este nevoie si de o mai buna utilizare a resurselor umane de care o tara dispune, spun specialistii FMI. Statul trebuie sa se angajeze in stimularea productiei si nu a consumului iar Uniunea Europeana trebuie sa regandeasca strategia de coeziune si prin prisma efectelor negative ale migratiei.
