Oamenii pot avea vise premonitorii, iar acestea depind de gradul de intuitie pe care il are fiecare persoana in parte. Totodata, oamenii tind sa viseze in culori, afirma psihologul si lectorul Stefania Gubavu.
Mai jos gasiti raspunsurile oferite de psihologul si lectorul Stefania Gubavu la opt intrebari despre vise pe care si le pun foarte multi oameni:
1. De la ce varsta visam?
Noi ne dam seama ca visam pentru ca ne amintim actiunea, imaginile din vis, o stare, o senzatie cu care ne trezim. Aceasta capacitate de reflectare se dezvolta in timp in psihicul nostru si este nevoie sa existe si constiinta propriei persoane, a identitatii noastre – Eu am visat. De aceea nu se poate stabili clar de cand incepem sa visam, caci bebelusul nu ne poate povesti daca a visat.
Însa capacitatea creierului de a visa, fiziologic vorbind, este prezenta inca de cand ne nastem.
S-a dovedit stiintific faptul ca bebelusul isi petrece mare parte a timpului in starea REM (rapid-eye movement), caracteristica visului. Asa ca am putea sustine ca visam inca de la inceputul vietii, ca si cum visul este un insotitor permanent al dezvoltarii noastre psihice, arata BZI.
Şi animalele viseaza. Daca le observam atunci cand viseaza, putem sa ne dam seama ca cele mai multe vise ale lor sunt legate de perioada cand erau pui.
2. Unele articole sustin ca majoritatea oamenilor viseaza alb-negru si ca visele in culori sunt rare. Este doar un mit sau este adevarat?
As afirma opusul. Noi tindem sa visam in culori, caci ele reflecta mediul in care traim, asa cum il vedem. Tocmai, atunci cand visul este alb-negru sau este prezentat „intr-o anumita lumina”, acest fapt poate indica ceva ce visatorul traieste in relatie cu realitatea sau cu o anumita situatie de viata, in functie de continutul visului respectiv.
Culorile reprezinta simboluri pentru emotiile pe care noi le traim.
Un vis in alb-negru poate vorbi despre o atitudine extremizata a persoanei fata de viata (ori-ori), despre o situatie fara alternative, poate o tristete prelungita fata de o anumita situatie pe care cel care viseaza o traieste, mergand pana la depresie, neputinta coplesitoare.
3. De ce crezi ca simt oamenii nevoia sa-si povesteasca visele?
Cred ca visele ne fascineaza. Toti oamenii isi amintesc cel putin un vis care i-a marcat pentru o perioada de timp, chiar daca nu au dorit sa si-l interpreteze. Pentru ca visele ni se intampla! Nu decidem noi, de la nivel constient, ce vom visa. Şi pentru ca ne dau o anumita stare afectiva. Cred ca nevoia de a le povesti vine din dorinta de a le da sens, de a le integra in viata noastra. Ca si cum ele ar veni dintr-un necunoscut din noi (caci sunt parte din noi), ca niste mesaje care ne pot ajuta, ghida in viata noastra. Aceasta este o credinta veche a omului, inca de la inceputuri, pe cand nu avea mijloace stiintifice sa isi explice ceea ce i se intampla. Omul vechi si credinta aceasta sunt in noi mai prezente decat am vrea sa credem si apar in relatie cu tot ceea ce e necunoscut initial.
4. De unde vine fascinatia pentru vis?
Parerea mea este ca fascinatia pentru vis vine din faptul ca este ceva ce ni se intampla, necontrolat, si vine din interiorul nostru – caci noi visam, nu este ca un film pe care il vedem la televizor si unde stim regizorul, actorii. Conteaza si faptul ca visul vine cu imagini si stari afective (simboluri) care ne bulverseaza uneori; ne coplesesc fie cu frica, teroarea pe care o aduc, ca in cazul cosmarurilor, fie cu stari de bucurie si extaz, poate nemaitraite pana atunci. Şi atunci te intrebi: de unde? de ce? ce inseamna asta?
Dincolo de ce ar putea sa insemne, mie mi se pare deosebit de important faptul ca visul ne pune in contact si cu emotii, ne face sa traim. Nu cred ca multi vom avea ocazia sa fim alergati de un dinozaur in realitatea vietii noastre cotidiene, insa emotia puternica simtita atunci cand traim asta in vis ne imbogateste.
Noi avem o plaja infinita de trairi, insa societatea reglementeaza intr-un fel ce e ok si ce nu e ok sa simtim si sa facem. Cand percepem parintele sau seful atat de amenintator in relatie cu noi precum un dinozaur ne putem spune ca nu e ok sa ne fie atat de frica, ca altii nu il vad asa… si ajungem sa reprimam emotia noastra.
Visul, printr-o astfel de imagine a unui dinozaur care ne fugareste sa ne omoare, ne poate semnala realitatea interioara, adevarata dimensiune la care traiesc eu lucrurile, oferindu-mi astfel posibilitatea sa constientizez situatia si sa fac ceea ce e mai sanatos pentru mine in relatie cu o figura autoritara atat de amenintatoare. Visul ma poate ajuta sa nu raman intr-o situatie abuziva, de exemplu.
Emotiile ni le imblanzim doar traindu-le – sau cunoscandu-le, cum ar zice vulpea din „Micul print”. Iar visul poate fi una dintre caile spre cunoasterea lor. Desigur, dinozaurul din visul meu difera de dinozaurul din visul tau si chiar si la mine, de-a lungul timpului, el poate sa insemne multe alte lucruri.
5. Exista vise premonitorii?
Da, desigur. Sunt muuulte de vorbit. În cazul viselor premonitorii poate este de vorbit despre o functie a noastra, prezenta in fiecare dintre noi in anumite grade de dezvoltare, anume intuitia.
6. Ce se intampla, de fapt, cand visam?
Cand visam se intampla multe, atat la nivelul creierului, cat si la nivel psihic. Cand visam, zona prefrontala a cortexului, cea care se ocupa de activitatea constienta din timpul zilei, nu mai este la fel de activa. Spunem ca se diminueaza controlul constient de la nivel psihic. Eul nostru devine spectator si astfel prind glas mai puternic alte zone din psihicul nostru. Eul nostru este prezent in vise, fie ca participant – facem ceva in propriul vis -, fie privim, suntem martorii a ceea ce se intampla.
7. Sensul unor simboluri care apar in vis poate varia in functie de cultura in care s-a dezvoltat omul?
Da, desigur. Sa ne gandim la un crocodil care apare in vis: pentru un european, care traieste intr-un mare oras, sa viseze un crocodil pe care l-a vazut cel mult la zoo sau in filme inseamna ceva si altceva semnifica pentru un african care traieste intr-o coliba, in apropierea lor zi de zi. Pentru european reprezinta ceva indepartat, salbatic (si ne putem intreba ce simte acel om in el insusi ca fiind asa), in timp ce pentru african poate insemna ceva familiar, cu care are o relatie, ii stie comportamentul cum il stim noi pe al pisicilor, de exemplu.
8. Semnificatia simbolurilor se poate schimba in functie de fiecare om in parte sau in functie de contextul social dintr-un anumit moment?
Visele sunt personale caci sunt visate de un om si in primul rand sunt purtatoare de sens pentru cel care viseaza. Din aceasta cauza merita sa ne uitam intai ce semnificatie acordam noi simbolurilor prezente in visele noastre si nu sa deschidem o carte de simbolistica sau de interpretare a viselor. Cheia intelegerii viselor este una interioara. Însa noi traim si intr-un context familial, social. Jung ii spunea spirit al timpului, zeitgeist. Ganditi-va cum ar fi fost privita pisica in visul cuiva in perioada inchizitiei comparativ cu cea din prezent. Asadar contextul social in care traim poate oferi o alta cheie de intelegere a unui simbol din vis.
De asemenea, unul si acelasi simbol difera ca semnificatie in visul unei femei fata de al unui barbat. Pisica, atat de des asociata cu atribute de feminitate, atunci cand apare in visul unui barbat ne poate vorbi despre cum traieste el relatia cu femeile (cu teama ca sunt prefacute sau cu drag, cu nevoia de a le proteja?). Cand apare in visul unei femei ne poate vorbi despre relatia pe care o are cu corporalitatea, cu instinctualitatea ei.
Visul este ceva viu din noi. As vrea sa nu il omoram cu interpretari. Dovada e ca avem vise profunde, care ne-au marcat, pe care nu le-am inteles si care ne ghideaza si in prezent. De exemplu, unele vise premonitorii se pot repeta, iar persoanele care le au stiu ca poarta o anumita semnificatie si ce trebuie sa faca intr-un anumit context de viata. Sau putem reveni la unele stari din vise ca intr-un spatiu sigur si datator de liniste sufleteasca, un temenos, de fiecare data cand trecem prin momente grele.
