Jurnalista Carmen Dumitrescu de la Liber in Teleorman face dezvaluiri despre afacerea Liviu Dragnea-TEL DRUM. A existat si exista un interes al sistemului pentru ca Dragnea sa creasca, el fiind o unealta excelenta pentru jocurile murdare ale serviciilor si ale politicienilor cu adevarat abili. La fel s-a intamplat si cu privatizarea TelDrum, care nu este opera „geniului” Dragnea, ci rezultatul expertizei oferite de Mitrea si Cozmanca.
Teldrum s-a nascut pe data de 1 decembrie 1969, o data cu infiintarea Directiei Judetene de Drumuri si Poduri Teleorman. Mai tarziu, s-a transformat in Regia Autonoma TelDrum, pana in anul 2002, cand a devenit societate comerciala pe actiuni. Din motive de siguranta, ne vom pastra sursele anonime si va vom spune povestea privatizarii TelDrum, asa cum reiese ea din marturiile unor oameni care au semnat hartiile la momentul acela: “Metoda de privatizare a fost stabilita de Consiliul Judetean Teleorman. in procesul de vanzare s-a pornit de la o evaluare facuta de un evaluator autorizat si a fost constituita o comisie de privatizare, din care faceau parte Victor Piperea, Mugur Bataus, Florina Popescu si Elena Stoian. in privinta modului in care s-a facut privatizarea TelDrum, nu au existat probleme. Problema a fost la evaluator, iar caietul de sarcini a fost luat de Marian Fiscuci. Actiunile la purtator au fost facute mai tarziu. in aceeasi perioada s-au mai privatizat si alte societati din tara, iar Mitrea si Cozmanca l-au consiliat. Vulnerabilitatea procesului poate fi identificata doar in modul de transformare si transmitere a actiunilor. Dar, cel mai probabil, actiunile nu se afla acum la Dragnea.”
O alta persoana, care a fost prezenta la privatizarea TelDrum ne marturiseste un fapt si mai interesant, caci problema privatizarii TelDrum a fost si una a evaluarii: “Desi valoarea reala a TelDrum se ridica la momentul acela pe la vreo 50 de miliarde de lei, ei au facut bilantul la 11 luni, astfel ca banii care ar fi trebuit sa fie incasati de TelDrum n-au aparut in niciun document. si evaluatorul a stabilit valoarea de piata a firmei la 9 miliarde. Asta afacere!”
Adversarul cel mai inversunat al lui Dragnea, Teodor Nitulescu crede ca povestea privatizarii TelDrum a fost premeditata vreme de ani buni si ca legatura lui Dragnea cu TelDrum e Hotelul Turris: “Privatizarea Teldrum a fost pregatita minutios inca de pe vremea cand Dragnea era prefect. Am remarcat ca el a venit in PSD pentru ca nu putea sa faca aceasta privatizare, daca nu era in PSD. in 2002, dupa privatizare, hotelul familiei Dragnea a fost luat in locatie de gestiune de firma TelDrum, care primea contracte de la Consiliul Judetean. La momentul acela, hotelul avea o cifra de afaceri execrabila, si in 2003, hotelul a suferit o reparatie capitala, suportata de firma TelDrum. Mai grav e ca toata aceasta investitie nu s-a regasit niciodata in societatea care administra hotelul. Ea a fost inregistrata in firma TelDrum. si asta presupunea ca valoarea hotelului a ramas aceeasi, fara a fi actualizata cu valoarea investitiei facute. Astfel ca hotelul vandut catre doamna Dragnea a fost vandut la valoarea unui apartament din Turnu Magurele. Deci asta e o grava infractiune de evaziune fiscala, pentru ca numai reabilitarea liftului hotelului facea vreo trei miliarde de lei. Asta demonstreaza investitia in familie. Legatura mai mare decat asta? Cat despre actiunile la purtator, ideea i-a venit de la Videanu, care se afla in aceeasi situatie cu Titan Mar.
Mie in 2003 mi-a zis ca face actiunile la purtator. De ce? S-a temut ca in 2004, actiunile fiind pe numele lui Fiscuci, daca el pierdea alegerile, Fiscuci putea sa nu-i mai dea actiunile si atunci el a facut actiunile la purtator, dar a ramas Fiscuci in acte. Vanzarea actiunilor de catre Fiscuci catre cei doi colegi ai lui Dragnea s-a facut pe o suma derizorie. Ce alte dovezi mai trebuie?”
Pentru a intelege cu adevarat povestea succesului TelDrum, trebuie sa intelegem ce inseamna actiunile la purtator. Ei bine, potrivit juristilor, actiunea la purtator este o actiune in care elementele de identificare ale titularului nu sunt mentionate in titlu, titularul actiunii fiind posesorul acesteia. Dreptul de proprietate se transmite prin simpla traditiune a acestora, iar transferul actiunilor de acest tip se face usor, pentru ca instrainarea lor nu presupune acte. Cu alte cuvinte, daca oricare dintre dumneavoastra ati avea astfel de actiuni, ati putea face oricui cadou, de pe azi pe maine, o afacere. Astazi ea e a dumneavoastra, maine e a unui prieten. Fara acte, fara birocratie, fara bataie de cap. Ei bine, potrivit actului constitutiv al TelDrum, actualizat in 2009, capitalul social subscris si varsat era de 2.388.687,50 lei, din care 121.930 lei erau integral varsat in numerar si 2.266.697,50 lei era varsat in natura, divizat in 955,475 actiuni la purtator, cu valoare nominala de 2,5 lei fiecare.
Atunci, societatea a emis in forma materiala 62 de titluri cumulative pentru un numar de 955.459 actiuni la purtator si 25 de actiuni la purtator, seria JJ, numerotate de la 0000001 la 0000025. Pentru a sti la cine se aflau aceste actiuni, teoretic ar trebui sa arunci o privire asupra actionarilor care s-au perindat de-a lungul vremii prin board-ul TelDrum. si gasim acolo fosti colegi de trupa ai lui Dragnea, fosti colegi de scoala sau oameni de incredere, precum Petre Pitis (Maramures), Mugurel Sorin Gheorghias (Buzau), Dobrescu Liviu Lucian (Braila), Marian Fiscuci, Mirela Costache, Marilena Panaitov sau Florea Neda.
Intervievat la un moment dat de Forbes, Dobrescu a precizat ca are actiuni la purtator de la TelDrum, dar nu e obligat nici sa declare cate, nici sa declare cum le-a obtinut. Probabil ca si ceilalti din board-ul societatii au actiuni la purtator, pentru ca altfel n-ar fi avut motive sa participe la sedintele ordinare ale actionarilor societatii. si asta nu le asigura numai bucuria de a se sti sefi in una dintre cele mai prospere societati comerciale din Teleorman, ci si bani frumosi. Caci, daca luam in calcul faptul ca in 2008, profitul brut al TelDrum se ridica la 7 milioane de euro si daca luam in calcul faptul ca profitul se impartea sub forma de dividende tuturor actionarilor, atunci nu putem decat banui ca posesorii de actiuni la purtator au dus-o tare bine in anii acestia. Caci intr-o adunare generala a actionarilor din 2008, se constata profitul societatii si se stabilise ca suma de 10.000.000 de lei sa se repartizeze actionarilor, iar suma de 4.410.187 lei urma sa se repartizeze tot sub forma de dividende in cursul aceluiasi an, in cadrul unei nou adunari generale. Cu alte cuvinte, sa fii actionar la TelDrum inseamna, din start, sa invarti banii cu lopata… din pix.
Toti cei pe care i-am intervievat cu privire la subiectul TelDrum erau speriati. Caci, desi sunt oameni cu un statut social si cu destule atu-uri in maneca, ei inca se tem de Dragnea. Toti spun ca, de fapt, TelDrumul a fost inca de la inceput afacerea lui Dragnea, insa ei sustin ca acum, in acest moment, actiunile la purtator nu se mai afla la el, ci la o persoana de mare incredere. Unii insinueaza ca ar putea vorba la mijloc de o persoana cumparata, printr-un contract de imprumut, care ar iesi la suprafata in ziua in care purtatorul actiunilor lui Dragnea ar decide sa faca public tot ce stie, fie ca este vorba despre cineva din familia lui, care nu l-ar trada niciodata. Desigur, noi nu avem la dispozitie instrumentele care sa ne sprijine in descoperirea drumului actiunilor la purtator.
Dar exista organe de ancheta care au si posibilitatea, si interesul (speram!) de a face lumina in cazul TelDrum. Nu de alta, dar numai declaratiile martorilor la privatizare si a documentele care demonstreaza cantitatea de banet intrata si iesita din TelDrum sunt probe suficiente pentru a scoate la lumina adevaratele infractiuni ale lui Dragnea. Nu angajari fictive, nu voturi furate, ci ani intregi de jaf al banului public, sub privirile ingaduitoare ale unui sistem, la fel de vinovat pentru tot ce ni se intampla ca si Dragnea insusi.
