Acordul istoric de liber schimb dintre Uniunea Europeana si Canada, aprobat miercuri in Parlamentul European, va aduce anul acesta si ridicarea regimului de vize pentru romanii care vor sa calatoreasca in tara nord-americana. Acordul CETA a primit 408 voturi pentru, 254 impotriva si 33 de abtineri.
Inca de la Summitul UE – Canada, care a avut loc la Bruxelles, in 30 octombrie 2016, Guvernul de la Ottawa a anuntat calendarul de liberalizare a vizelor pentru romani.
Guvernul Ciolos de atunci a confirmat de ridicarea vizelor pentru cetatenii romani in doua etape, partial de la 1 mai 2017 si total de la 1 decembrie 2017, decizie care se regaseste in declaratia Summitului UE-Canada, ocazie cu care Acordul Economic si Comercial UE-Canada a fost semnat de premierul canadian Justin Trudeau, precum si de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, si de Robert Fico, premierul Slovaciei, care asigura atunci presedintia rotativa a blocului comunitar.
Calendarul convenit prevede ca:
De la 1 mai 2017, cetatenii romani care au detinut o viza canadiana temporara in ultimii 10 ani (canadian temporary resident visa) sau care detin, in prezent, o viza valida, valabila pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea sa viziteze sau sa tranziteze Canada doar pe baza unei autorizaţii electronice de calatorie (eTA).
De la 1 decembrie 2017, eliminarea completa a vizelor pentru cetatenii romani.
Dupa ratifcarea in Parlamentul European, mai departe acordul CETA mai are nevoie de ratificarea in parlamentele nationale, presa germana numarand 42 de astfel de camere legislative la nivel national si regional care trebuie sa se pronunte.
Pana atunci, insa, CETA va intra in vigoare provizoriu, cu prevederile care sunt de competenta exclusiv europeana din tratat, care sunt 95-98%, grosul tratatului, dupa cum a explicat, anul trecut, pentru HotNews, europarlamentarul Sorin Moisa, raportorul din partea grupului Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, pe acest acord.
„Deci intra in vigoare tratatul provizoru, exista o lista de articole care se vor aplica provizoriu si foarte multe zone sensibile au fost excluse tocmai pentru a nu avea probleme de tip valon si a da posibilitatea parlamentelor din statele membre sa voteze asupra lor. Si apoi urmeaza voturile din toate parlamentele nationale si la fnalul acestui proces urmand sa fie constatata ratificarea definitiva a tratatului. Fondul insa e aplicarea provizorie”, a explicat Moisa, intr-un interviu pentru HotNews.
Acordul CETA are o insemnatate economica si politica istorica pentru statele membre UE si pentru Canada. Europenii vad in acest acord o repetitie pentru eventuala semnare a unei intelegeri mult mai mari, cu Statele Unite, tratat de liber schimb cunoscut sub numele de TTIP, incremenit deocamdata in negocieri.
De partea cealalta, Canada este interesata de strangerea relatiilor cu Europa, pentru a atenua dependenta economica a acestei tari de Statele Unite.
Cifrele nu sunt insa neaparat spectaculoase: studii europene au estimat un plus de crestere economica pentru UE de pana la 0,03%, iar pentru Canada de pana la 0,3% ca urmare a eliminarii unor bariere tarifare si non-tarifare la comertul transatlantic, prin CETA.
Acordul CETA cuprinde insa un element prezentat ca fiind unul revolutionar in materia protectiei investitorilor straini si a solutionarii litigiilor dintre state si companii. In locul vechiului mecanism ISDS – prin care statele-gazda se judecau cu investitorii straini, acordul prevede un sistem de curti de investitii in care deciziile sunt luate de judecatori desemnati de UE si Canada, ci nu de arbitri privati ca in vechiul sistem, dupa cum a explicat europarlamentarul roman Sorin Moisa.
In draftul de acord rezultat in septembie 2014 la finalizarea negocierilor dintre Comisia Europeana si Guvernul Canadei, Romania figureaza cu un singur produs cu indicatie geografica protejata ca atare. Magiunul de prune Topoloveni, produsul protejat ca brand in CETA, era atunci singurul inregistrat la nivel european.
Intr-o anexa din Acordul UE-Canada, pentru care s-au incheiat negocierile, dar care nu este inca ratificat, apare denumirea „Magiun de prune Topoloveni”, produs descris ca „fructe si nuci proaspete si procesate”.
Spre comparatie, Ungaria are doua astfel de produse cu brand protejat in functie de originea geografica: Salam de iarna Szegedi si Salam Szegedi.
In schimb, vecinii de la sud, bulgarii, nu figureaza cu niciun produs protejat ca brand specific geografic pe aceasta lista.
Cele mai multe produse cu indicatie geografica protejata sunt in dreptul Frantei, Italiei, Spaniei, Germaniei, Portugaliei, care au zeci de astfel de branduri: vinuri, branzeturi, preparate din carne.
Relatiile economice romano-canadiene sunt si ele destul de modeste, insa cu potential de crestere, Romania avand balanta pozitiva cu Canada la comertul exterior.
