Viitorul Romaniei este ascuns in retragerea lui Crin Antonescu!

Viitorul Romaniei pare fi ascuns in retragerea unui nume mare din politica romaneasca, Crin Antonescu! Unul dintre marile mistere ale politicii ultimilor ani nu doar ca nu se limpezeste cu trecerea timpului, ci, dimpotriva, pare ca devine tot mai amplu, e vorba de decaderea unui nume de prim rang, Crin Antonescu. Analizat individual, e greu de inteles gestul fostului lider al PNL si al Senatului, totodata candidat prezidential al USL, de face un pas inapoi, apoi altul, si altul, pina spre zero absolut. Cuplat, insa, cu alt mister, cel al ridicarii lui Klaus Iohannis, s-ar putea ca lucrurile sa se lege si sa se contureze oarece explicatii. Unele terifiante, am spune. Sa recapitulam, pe scurt. Pina nu demult un produs de top al politicii, Crin Antonescu era sef al PNL, copresedinte al aliantei care a zdrobit adversarii in alegeri, presedinte al Senatului, chiar presedinte interimar al Romaniei, o scurta perioada. Inca tinar, ca politician, inteligent, orator desavirsit, Crin era creditat de multi drept un potential succesor al lui Basescu. E realist sa spunem ca interesele sale s-au ciocnit la un moment dat cu cele ale PSD, lucru care i-a afectat parcursul politic. A urmat retragerea din USL, de la sefia Senatului, pierderea sefiei PNL, a candidaturii prezidentiale, retagerea din fruntea comisiei pentru Constitutie, disparitia efectiva, in mare masura, din viata publica, si, mai nou, anuntul abandonarii definitive a politicii, anul viitor. Totul in mai putin de 14-15 luni. O prabusire halucinanta, totusi, care nu poate fi explicata doar prin dorinta PSD de a avea propriul prezidentiabil. Practic, nu exista lider politic de anvergura care sa fi inregistrat, dupa revolutie, o mai mare cadere intr-un ragaz atit de scurt. Ca si cum asta nu era de ajuns, in paralel cu decaderea lui Crin, un politician pe care il recomandau multe, s-a inregistrat ascensiunea stranie a lui Iohannis, un pseudo-politician pe care nu prea il recomanda nimic, cel putin nu pentru politica mare. Exista vreo legatura, fie si indirecta, intre cele doua evenimente? Desigur, e evident ca Antonescu i-a facut loc lui Iohannis, manevra fara de care ascensiunea acestuia nu ar fi fost posibila, dar tot nu se explica completa anihilare a lui Crin ca om politic. Sa abandonezi pina si functii la care nu ti-a cerut nimeni, in virtutea niciunui principiu, sa renunti, si sa ajungi sa vorbesti ca un pensionar la doar 55 de ani, iata o ciudatenie maxima. Crin nu doar ca iese din schema exact cind, in politica, incepi de fapt marea ascensiune, dar pare si profund resemnat cu gindul, mai ceva decit ciobanul din Miorita. Si nu se intrevede vreo implicare in vreun alt domeniu greu – dupa modelul, sa zicem, al trecerii lui Bogdan Olteanu (alta retragere misterioasa) de la politica la finante – nu se aude de vreo sinecura, de afaceri samd, cel mult de revenirea la catedra, ca profesor. Asta, dupa 25 de ani de politica! S-a speculat, pe la colturi, chiar ca ar fi fost santajat, dar nici asta, macar, nu ar explica pasivitatea lui. Unde s-ar putea afla cheia problemei? Sa stie Crin Antonescu ceva ce multi altii nu stiu? Ceva, sa zicem, despre directia spre care se indreapta politica autohtona pentru urmatorii – nu se stie citi – ani? O directie aparte, in urma unui proces fara precedent la noi, in care regulile ”clasice” ale politicii vor fi anulate, in favoarea altora, sa le zicem ”de criza”? Raspunsul ar putea fi afirmativ, pentru ca vin tot mai multe semnale, inclusiv dinspre noul presedinte, ca ne aflam in fata unei schimbari majore de paradigma. Romania viitorilor ani ar putea fi tara in care sa se consfinteasca de facto esecul politicii traditionale, victima a aplecarii exagerate spre coruptie a liderilor dimboviteni, a influentei rusilor etc si in care sa se aplice planul B, recte guvernarea semi-militarizata, pe baza de catuse DNA si dosare SRI. Totul, in speranta ca pe acest fundal se va crea o clasa noua de lideri, fara metehnele celor vechi. Iata ce spunea zilele trecute, despre efectele ”Dosariadei”, Klaus Iohannis, un presedinte despre care se inmultesc vertiginos datele ca a fost promovat nu de alegatori si de partide, ci de serviciile secrete:

”Eu cred ca va creste credibilitatea clasei politice, fiindca aici avem foarte multe asa-numite dosare grele, care acum ajung sa fie lucrate si acum se face lumina. Parerea mea, ca dupa ce se termina, vom avea mai putini politicieni cunoscuti si este loc pentru ceva ce se numeste innoirea clasei politice. Multi dintre cei pe care i-am vazut ani sau decenii la rand la televizor vor fi in alta parte sau vor sta acasa, in cel mai bun caz, si se va face loc pentru noi lideri, noi politicieni, pentru o noua credibilitate.”

Avem, iata, o recunoastere oficiala ca actiunea anti-coruptie de la noi nu vizeaza doar pedepsirea infractorilor, ci si schimbarea din temelii a sistemului politic. Scopul e nobil; se naste, totusi, intrebarea legitima daca asta intra in fisa postului zeitei Themis? La scurt timp dupa declaratia spectaculoasa a presedintelui, iata ce declara Crin Antonescu, intr-un interviu televizat, la B1TV:

”Iohannis, intre putinele lucruri pe care le-a spus in campanie, au fost doua foarte grele. Daca cineva nu l-a crezut, il priveste. Domnul Iohannis a spus <<candidez si vreau sa fiu presedinte pentru a schimba modul in care se face politica in Romania>> (…) Doi, domnul Klaus Iohannis este, si prin experienta sa de viata, si prin natura sa, ca personalitate, un om asezat, calm, care face lucrurile pas cu pas, dar cu o tenacitate si cu o forta iesite din comun. Klaus Iohannis, avand in vedere si conjuctura, va fi un presedinte extrem de puternic al Romaniei. Romania, de facto, va fi in urmatorii ani, un regim prezidential. Ceea ce imi doresc, nu am de unde sa stiu, si nu vad temeiuri care sa ne faca pesimisti deocamdata, este ca forta pe care imprejurarile istoriei acestor ani i-o dau lui Klaus Iohannis sa fie folosita in directia corecta, a reconstructiei unei clase politice, dar pe care trebuie sa o faca forte politice, forte civile, societatea, nu DNA, nu SRI, ca nu e treaba lor”, a declarat Antonescu intr-o emisiune la B1Tv.

Mai mult decit exploziv. Pe de-o parte, el atrage atentia ca urmeaza un regim de tip mina prezidentiala forte, si asta intr-un moment in care Iohannis e perceput mai degraba ca un boem, usor paralel cu realitatea, in profunda antiteza cu fostul sef al statului. Pe de alta, Crin sugereaza ca forta lui Iohannis nu-i apartine, ci e asigurata de ”imprejurari ale istoriei”. Despre ce se intelege prin asta explica tot Antonescu, atunci cind vorbeste despre DNA si SRI, atragind direct atentia ca nu e treaba lor reformarea sistemului politic. Afirmatiile lui Crin, care insotesc anuntul legat de retragerea sa definitiva din politica, in scurt timp, contureaza, deci, imaginea unei Romanii in care, in urmatorii ani, puterea va trece din miinile partidelor politice, ale parlamentului si guvernului in miinile parchetelor si serviciilor secrete, cu seful statului ”la acoperire”. Prin aceasta prisma, retragerile lui Crin devin doar gesturile unui vizionar care a inteles inaintea altora ca vine marele ”reset”. Si ca nu mai are nicio sansa in viitorul apropiat, asa cum nu mai au multi altii. E bine, e rau ca se va intimpla asa? Numai istoria o va dovedi. Europa ultimelor decenii a cunoscut dictaturile lui Franco, Salazar, regimul coloneilor, in tari precum Spania, Portugalia, Grecia. In Italia, crestin-democratii au fost tinuti, adesea artificial, la putere jumatate de secol dupa razboi, Au fost perioade sumbre, dar justificate de dorinta Vestului, a SUA in primul rind, de a tine tarile respective departe de amenintarea comunista, cu pretul incalcarii unor drepturi ale oamenilor, a unor reguli ale democratiei. Poate ca mai mult de atit nu s-a putut face, poate a fost solutia extrema la care s-a mai putut apela, mai ales dinspre exterior, in asemenea tari. Vom sti, abia peste multi ani, daca solutia care incepe sa se contureze in Romania a fost o idee buna sau, nu. Sursa: inpolitics.ro
23 feb 17:25Cap Limpede
Loading...