Senatul a adoptat miercuri, in calitate de prima Camera legislativa sesizata, proiectul de modificare a Codului de procedura penala. Unul dintre cele mai controversate amendamente prevede ca rejudecarea dosarului se poate cere daca judecatorul nu a semnat/redactat decizia. Opozitia semnaleaza faptul ca aceasta prevedere ar fi dedicata liderului PSD pentru ca ii va putea permite sa ceara rejudecarea dosarului referendumului.

„Romania, plai de dor, de azi tara hotilor. Om cinstit sau muncitor la mana smecherilor.

Pe scurt, de azi platim taxe nu pentru ca banii nostri sa se transforme in autostrazi, spitale sau educatie, de care sa beneficiem cu totii, ci ca sa umplem buzunarele infractorilor si mafiei politice. Paradoxul de la mitingul PSD este ca unor oameni saraci, amarati, nefericiti si manipulati li se adresau niste indivizi care nu pot sa-si justifice averile de milioane de euro. Asta patim pentru ca am stat acasa”, a scris Chirila pe Facebook.

Proiectul PSD si ALDE a fost adoptat cu 74 de voturi „pentru” si 28 „impotriva”.

Printre modificari se numara faptul ca procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar pe o perioada de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar daca probele dintr-o inregistrare sunt obtinute in mod nelegal, procurorul poate sa le distruga si intocmeste un proces-verbal in acest sens si il va depune la dosarul in cauza. De asemenea, masura arestarii preventive poate fi luata numai daca din probe rezulta dovezi sau indicii temeinice.

In forma actuala, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, dar fara a fi specificat un termen limita. Modificarea adusa in cazul arestarii preventive este ca judecatorul sau instanta de judecata poate decide masura arestului preventiv doar daca din probe rezulta probe sau indicii temeinice, fiind eliminata formularea “suspiciuni rezonabile”.

Masura arestarii preventive poate fi luata de catre judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, sau de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, in cursul judecatii, numai daca din probe rezulta probe sau indicii temeinice. Intr-o alta modificare a fost introdusa sintagma “in mod exceptional” si “motivata” in ceea ce priveste aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, numai in mod exceptional si motivat, daca aceasta masura se impune in interesul rezvolvarii cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia speciala.

O alta prevedere introduce un termen de pana la 6 luni de la savarsirea unei infractiuni pentru depunerea unui denunt “Pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa, denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui amendament PSD, “dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa”.

Totodata, Comisia speciala pentru legile justitiei a modificat articolul 453 din Codul de procedura penala privind „cazurile de revizuire” si a introdus un alineat nou care stabileste cand poate fi ceruta revizuirea hotararilor judecatoresti definitive cu privire la latura penala. Deputatul USR Stelian Ion afirma ca aceasta modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, sa cera repunerea in instanta a dosarului „Referendumul”, in care a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare, dupa ce judecatorul care a solutionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat si semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede conditiile de revizuire a hotararilor judecatoresti. “Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta si in cazul neredactarii si/sau nesemnarii hotararii de condamnare de judecatorul care a participat la solutionarea cauzei”, se arata in modificarea facuta la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedura penala.

Potrivit unui alt amendament PSD, “dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul il informeaza in scris, in cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa”.

De asemenea, UDMR a propus ca inregistrarile de pe camerele de supraveghere si cele realizate in locurile publice sa poata fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis ca probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in proces, fiind “lovite de nulitate absoluta”. De asemenea, “probele si mijloacele de proba excluse se pastreaza sigilate la sediul parchetului, in ceea ce priveste cauzele aflate in faza de urmarire penala, respectiv al instantei, in cea ce priveste cauzele aflate in curs de judecata”.

Totodata, PSD a propus un amendament care spune ca audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaratiile suspectului sau inculpatului vor fi inregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio si puse integral la dispozitiile apararii. Inregistrarile de pe camerele de supraveghere, precum si cele realizate in locuri publice, pot constitui mijloace de proba.

“In cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei in procedura sunt interzise comunicarile publice, declaratiile publice precum si furnizarea de alte informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritatile publice referitoare la faptele si persoanele care fac obiectul acestor proceduri si nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca si cum acestea ar fi fost condamnate”, se arata in amendamentul propus de PSD si UDMR si adoptat in Comisia care discuta modificarile la Codurile penale.

De asemenea, o alta modificare prevede ca, “daca organele judiciare au comunicat public date si informatii privind inceperea urmaririi penale, luarea unor masuri preventive sau trimiterea in judecata a unei persoane, acestea sunt obligate sa comunice in mod similar si solutiile de achitare, clasare sau incetare a procesului penal, dupa caz”. “In cursul urmarii penale sau al judecatii organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot comunica public date despre procedurile penale care se desfasoara doar atunci cand datele furnizate justifica un interes public sau acest lucru este necesar in interesul descoperirii faptelor si aflarii adevarului in cauza”, se arata intr-un amendament al CSM si adoptat de Comisie.

Senatul a avut rol de prima Camera sesizata, iar Camera Deputatilor este forul decizional in cazul acestui proiect.

Sursa: Aktual24