Este 30 octombrie si sunt din nou in spital, asa cum sunt de trei ani incoace. Nu ma plang. Se putea si mai rau. As fi putut fi in mormant. In aceste zile, in Romania se vorbeste din nou de Colectiv, dupa ce, timp de aproape un an de zile, viata a mers inainte cu proteste, justitie, placute de inmatriculare anti PSD si scandaluri despre Liviu Dragnea.

Starea bolnava a sistemului de sanatate este din nou in centrul atentiei, dupa ce un copil a murit intr-un spital privat, iar o supravietuitoare a tragediei din Colectiv a povestit pe Facebook experienta de cosmar pe care trait-o intr-un spital din Romania, imediat dupa ce a suferit acele arsuri care au mutilat-o pe viata.

Nu avem sectii pentru mari arsi. Nu avem spitale. Nu avem aparatura si echipamente moderne. si in general nu avem mai nimic, nici chiar medici, pentru ca multi sunt acum in strainatate. insa ce te faci cand ajungi intr-un spital din strainatate, unde sectiile de arsi arata ca o camera de hotel dintr-un film S.F., dar te confrunti cu ceva cu totul neasteptat: factorul uman.

Intotdeauna este vorba de oameni, si nu de bani, de dotari tehnice, aparatura de ultima generatie sau cladiri moderne. Niste oameni au facut posibila tragedia din #Colectiv si tot niste oameni au fost eroi in acea noapte nenorocita, sacrificandu-si vietile pentru a-i salva pe altii.

Niste oameni politici sunt responsabili, cel putin moral, pentru disperarea in care traim astazi, iar alti oameni ne dau speranta ca nu suntem atat de negri in suflet atunci cand ies pe strazi sa ceara dreptate. Unii oameni sunt criminali pentru ca fura din spitale, iar altii fac minuni in spitale, unde conditiile sunt de groaza. Oameni si oameni.

Am fost tratat si vindecat intr-un spital din Israel care nu duce lipsa de nimic din punct de vedere financiar. Paturile pentru marii arsi sunt dotate cu computere care stiu cand sa incline automat pozitia pacientului, in functie de greutatea sa si de datele medicale introduse, astfel incat ranitul sa nu se trezeasca si cu alte probleme, precum atrofierea musculara, din cauza incapacitatii de a se misca. Da, am fost o leguma umana, iar aceste aparate – care ticaiau non-stop si al caror sunet il aud uneori si acum, ca prin vis, m-au facut sa sufar mai putin decat cei care s-au chinuit in Romania.

Cei care mi-au salvat viata sunt medicii din Israel, nu aparatele, dupa ce am ajuns acolo in stare foarte grava, cu 50 % sanse de supravietuire si 2 bacterii nosocomiale, care ucid in majoritatea cazurilor.

Caldura de iad si ploaia de foc din clubul Colectiv mi-au ars mainile, capul si umerii, iar transplantul de piele la o mana, facut intr-un spital din Bucuresti, nu a reusit. Se mai intampla. Factorul uman.

Am ajuns in spitalul Tel Hashomer din Tel Aviv – unul dintre cele mai mari si mai complete centre medicale din Orientul Mijlociu. Se intinde pe o suprafata gigant de 61 de hectare, care arata ca un mic orasel, unde se circula cu masina, iar aici sunt peste 120 de clinici si departamente, fiecare cu specializarea sa. Spitalul are peste 1700 de paturi, peste 1400 de medici, 2600 de asistente si inca 3300 de alti angajati in domeniul medical.

Este pur si simplu o demonstratie de forta medicala a statului israelian, care are parte in mod constant de conflicte armate cu palestinienii din Fasia Gaza.

Medicii din acest spital mi-au refacut transplantul de la mana stanga si mi-au inlocuit pielea de pe mana dreapta, cea mai arsa, deoarece cu ea am tinut telefonul cu care am filmat clipele de groaza din Colectiv. si, ca sa fie siguri ca cele doua transplanturi vor avea succes, chirurgii israelieni mi-au pus capse de metal pe grefele de piele. Capse de metal aproape identice cu cele care se folosesc la hartie, in forma de U, care au fost introduse in noua mea piele de pe maini, pentru ca asta era cea mai buna varianta, mi-au explicat ei, dupa ce i-am intrebat de ce nu au folosit, de exemplu, fire.

Iar intr-o zi … a inceput tortura. Un asistent medical a venit cu un cleste si a inceput sa scoata, una cate una, capsele metalice din mainile mele. stii cum este sa traga cineva, iNCET, un fier de sub piele? Sa simti cum ranile provocate de arsuri – care nu se vindecasera nici pe departe – sunt aproape sa-ti distruga psihicul, deoarece nu mai poti gandi clar din cauza durerii si a fricii … de durere. Iar cele mai rele dureri au fost cele din zona degetelor, unde simteam capsele ca si cum ar fi fost pe creier – atat de ascutit simteam metalul in mine cand il rasucea cu clestele.

si m-au chinuit asa timp de cateva zile, pana cand cineva a decis sa imi faca anestezie generala si sa imi scoata in somn toate acele capse nenorocite.

De ce nu au facut asta de prima data? Pentru ca cineva, un om, nu a gandit. inconjurati de zeci si zeci de aparate super performante, oamenii au uitat la un moment dat sa mai gandeasca.

In spitalele din Israel, toate procedurile sunt respectate cu sfintenie, ca intr-o tara sfanta. Nimeni nu intra fara halat de unica folosinta in camera unui mare ars, care mai are si bacterii pe deasupra. Toate halatele si bonetele de unica folosinta se arunca imediat la iesirea din salon, unde exista si recipient cu dezinfectant, care, culmea, chiar este folosit de toata lumea.

Analizele de sange s-au facut constant, o data pe saptamana, conform acelorasi proceduri. insa, in cazul meu a existat o situatie putin iesita din comun. Medicii nu puteau sa imi gasesca venele!

si, din cauza asta, am trait alte clipe infioratoare pe care nu o sa le uit niciodata. Ma ingrozeam si urlam pur si simplu cand medicul imi baga acul in brat, dupa care incepea sa il rasuceasca, in cautarea acelei vene. si nu o gasea. si mai incerca o data. Dupa care schimba mana. si rasucea si acolo acul sub piele, de doua ori, de trei ori, pana cand mana se invinetea, iar sangele inrosea pielea si nu mai putea sa vada unde sa mai caute.

Au cautat venele, ca sa ia probe de sange, si la picioare. M-au torturat si m-au chinuit inclusiv in zona inghinala. La un moment dat, in salonul meu ajunsesera sa se stranga 4 sau 5 medici, care se sfatuiau intre ei, incercand sa gaseasca o solutie.

Cel mai rau a fost cand doi dintre ei mi-au infipt acele de seringa simultan in brat si in picior, si au inceput sa le roteasca pe sub piele in acelasi timp.

Disperati, medicii s-au gandit intr-o zi sa aduca un fel de ecograf, la fel ca acelea care se folosesc la femeile gravide, de exemplu, ca sa gaseasca venele ascunse asa cum sunt gasiti copiii in burta mamei. Fara succes.

Cum se rezolva – uneori – aceasta mare problema, atat pentru mine, cat si pentru acei medici? Simplu. in acel spital se aflau cel putin doua persoane care sTIAU si puteau sa gaseasca vena din prima incercare. Existau doi medici care, dupa ce imi palpau bratul, gaseau vena si in mai putin de 5 minute plecau din salonul meu – fara urlete de groaza, fara tortura si fara lacrimi. Din pacate pentru mine, ei lucrau la alte departamente si nu erau disponibili oricand.

Din nou factorul uman. Din nou, omul facea diferenta in fata aparatelor.

In Romania nu sunt spitale pentru arsi, nu sunt clinici suficiente pentru cati bolnavi exista si nu sunt nici macar paturi simple!

Sunt spitale in care bolnavii stau inghesuiti in saloane, claie peste gramada, pentru ca nu sunt suficiente paturi.

insa cel mai rau este ca acest sistem bolnav nu are oameni care sa vindece. Tot mai multi medici pleaca din Romania si pe unii dintre ei i-am vazut inclusiv in acest mare spital din Israel, ocupand functii de conducere si fiind respectati pentru profesionalismul lor. Statul roman, format din politicieni cu condamnari penale sau doar simpli politicieni incompetenti, care nu stiu cu ce se mananca problemele din sanatate, continua sa isi bata joc de acesti oameni.

Inainte de a fi data afara de la conducerea DNA, Laura Codruta Kovesi a prezentat un studiu despre coruptia in sistemul de sanatate, iar concluzia este ingrozitoare: ”Infractionalitatea se manifesta in majoritatea aspectelor structurale si functionale ale sistemului de sanatate, cu implicatii asupra calitatii actului medical oferit populatiei”.

Mai stie cineva ce s-a intamplat cu dosarul Hexi Pharma? A auzit cineva ca ar fi fost pedepsiti cei vinovati pentru barocamera de milioane de euro nefunctionala de la Spitalul Floreasca? S-a facut ceva concret pentru reducerea numarului foarte mare de infectii dobandite in spitalele din Romania?

Factorul uman, din nou…

Au trecut 3 ani de la tragedia din Colectiv.

Sunt aceleasi partide la putere. Avem cam aceleasi cluburi si cladiri, in continuare, fara autorizatii de securitate la incendiu. si sunt aceleasi spitale pline de coruptie si de bacterii.

Totul este la fel ca inainte – doar ca lipsesc …. 65 de tineri.”

Sursa: Protv