Sfantul Gheorghe, purtatorul de biruinta, este sarbatorit de credinciosii ortodocsi in fiecare an, pe data de 23 aprilie. Alaturi de Sfantul Dumitru, care marcheaza ultima cea mai importanta sarbatoare a toamnei, Sfantul Gheorghe el este al doilea stalp calendaristic, reprezentand inceputul primaverii. De numele sau sunt legate forte multe datini stravechi, care au fost pastrate cu sfintenie indeosebi in zonele rurale.

In legendele populare Sf. Gheorghe este „strajer al timpului”, lui ii sunt incredintate cheile vremii si, la porunca sa, se inchide si se deschide anotimpul cald.

Dat fiind faptul ca inceputul sezonului cald coincide in calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are in cultura populara si atributul de patron al pastorilor.

Sf. Gheorghe 2018. Ziua de 23 aprilie marcheaza in calendarul popular inceputul anului pastoral. Denumita popular Sangiorz, este o sarbatoare prestigioasa cu semnificatii multiple: agrare, pastorale, divinatorii, propitiatorii si augurale. Gesturile si actele circumscrise acesteia dureaza 3 zile, la fel ca si la alte sarbatori mari. Sangiorzul deschide si ciclul vegetational, marcand intrarea in anotimpul cald, care se va incheia la Sf. Dumitru, Samedru. Apa, focul si ramurile verzi sunt prezente emblematice ale aceste sarbatori, avand calitati purificatoare, apotropaice si stimulatoare.

Oamenii stau toata noaptea treji, ca sa fie vioi si sanatosi tot anul. • Vitele se baga in holda de grau si cand vin acasa, se ia o mana de grau care se pastreaza si se amesteca in graul de semanat, ca sa se faca mult si frumos la anul. • Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici si iuti tot anul. • in dimineata ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de tesut afara, ca sa rasara soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru. • Oamenii se incing cu ramuri verzi ca sa nu ii doara mijlocul. • Oamenii se scalda, inainte de rasaritul soarelui, intr-o apa curgatoare, spre a fi sanatosi tot anul si pentru spalarea tuturor relelor. • Busuiocul semanat inainte de rasaritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spala cu roua de pe el, este cinstitde toata lumea. • La Sf. Gheorghe se cantaresc oamenii pentru a fi sanatosi tot anul si pentru a se proteja de farmece. • Cine doarme in aceasta zi, acela ia somnul mieilor si tot anul e somnoros. • La San-Georgiu ies preotii si poporul cu crucea in camp si fac rugaciuni pentru ploaie si mana in camp. • Gunoiul adunat in ziua de Sf. Gheorghe se pune la radacina pomilor, ca sa rodeasca bine. • Daca la San-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemanos). • in aceasta zi se aduna de pe camp tot felul de buruieni de leac, care se pastreaza peste an. • Daca in ziua de Sf. Gheorghe va fi roua multa ori va fi pacla, e semn de an bogat. • Daca la San-Giorgiu e ploaie – se face grau si fan.

Una dintre practicile cu raspandire generala in ziua Sf. Gheorghe este impodobirea casei si anexelor cu simboluri vegetale ce marcheaza renasterii naturii.

Sf. Gheorghe 2018. Emblemele vegetale utilizate variaza in functie de regiune: in Muntenia se pun crengi de tufan sau de par, in Transilvania rug verde si leustean, rug sau frunza de fag sau gorun in Banat, si au si rol in protejarea casei si gospodariei de actiunea strigoilor de mana care sunt foarte activi in aceasta perioada.

Semnificatia apotropaica a elementului vegetal se extinde pe intregul perimetru al gospodariei traditionale care este pus la casa, la adaposturile animalelor si la cele in care se pastreaza cerealele, la fantani, uneori la gradina de legume sau la holde, si chiar la cimitir.

Alungarea strigoilor
O metoda eficienta de contracararea a strigoilor o reprezinta plantele cu calitati magice, dintre care cea mai redutabila este usturoiul. Punctele esentiale care fac legatura cu exteriorul si pe unde ar putea intra strigoii – pragul usii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse cu usturoi, facandu-se semnul crucii. De asemenea, se impune consumul usturoiului de catre oameni, care se si ung cu el pe corp, pe frunte, in piept, in spate si pe la incheieturi, pentru a protejati de orice actiuni nefaste.
Ca sa apere oile de vraji si de luatul manei, ciobanii se scoala in ziua de Sf. Gheorghe in zori de ziua si buciuma, crezandu-se ca pana unde ajunge buciumul, pana acolo merg vrajile.

Pentru a proteja vitele, tot inainte de rasaritul soarelui, se presara imprejurul vacii mac pentru ca nimeni sa nu poata lua laptele de la acea vaca, asa cum nimeni nu poate sa culeaga macul presarat.

Dupa o noapte in care fortele malefice se manifesta puternic si in care energiile sacre pot sa-i contamineze negativ pe oameni, in ziua de Sf. Gheorghe se impune scaldatul sau stropitul ritual, al oamenilor, animalelor, sau al obiectelor din gospodarie, in vederea purificarii si a asigurarii unei stari bune de sanatate si de prosperitate in anul ce vine.

Baietii le uda pe fete ca sa nu se apropie de ele strigoaicele sau pentru ca fetele sa nu se transforme in strigoaice, reprezentand totodata un gest de bucurie si multumire pentru apropierea primaverii.

Sf. Gheorghe 2018. in legendele populare Sf. Gheorghe este considerat a fi „strajer al timpului”, alaturi de Sf. Dumitru. Dumnezeu le incredinteaza cheile vremii si acestia pot inchide sau deschide vremea, dupa purtarea oamenilor. Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru sunt reprezentati calare: Sf. Gheorghe, cand alearga cu calul sau face iarba si copacii sa inverzeasca, deschide pamantul si aduce primavara, iar Sf. Dumitru, aduce frigul, zapada si iarna. intre ei ar exista un legamant pe viata si pe moarte: daca padurea nu este infrunzita pe data de 23 aprilie, Samedru il omoara pe Sangeorz. Aceeasi soarta o va avea si Samedru daca de ziua lui, 26 octombrie, Sangiorzul va gasi frunze pe arbori.

Una dintre reprezentarile grafice cele mai frecvente a Sf. Gheorghe este aceea de „omorator al balaurului”, ilustrand legendele in care se povesteste ca acesta ucide un balaur care ameninta o cetate sau, in alte variante o scorpie care manca copiii dintr-un sat. In credintele populare romanesti Sf. Gheorghe e numit „capul primaverii”, despre acesta se spune ca poate invinge vrajitoarele sau ca poate sa le zadarniceasca actele magice, poate arata celor alesi comorile. Tot el este chezasul tuturor tocmelilor si patronul tinerilor si al armoniei familiale.

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, nascut in Capadocia, din parinti crestini, a trait in secolul al IV-lea in timpul imparatului Diocletian. Datorita calitatilor sale, ajunge in slujba imparatului, ca militar, si se confrunta in mod direct cu persecutiile asupra crestinilor, incepute in anul 303. Sf. Gheorghe isi marturiseste credinta in Histos si va fi intemnitat, din cauza convingerilor sale. in incercarea de a-l abate de la credinta sa, este torturat si ucis prin decapitare pe 23 aprilie, care ramane ziua sa de praznuire.

Sf. Gheorghe 2018. in iconografie, Sf. Gheorghe apare calare pe un cal, strapungand cu sulita un balaur. Aceasta ipostaza ilustreaza o legenda in care Sfantul Gheorghe salveaza cetatea Silena, din provincia Libiei, care era terorizata de un balaur. Reprezentarea sfantului biruitor ilustreaza modelul de curaj in lupta cu diavolul.
Sf. Gheorghe este reprezentat intr-o mantie rosie, culoare traditionala pentru un martir, dar si ca razboinic pedestru sau ca tribun militar cu o diadema pe cap, cu o platosa sub mantie, tinand o cruce in mana dreapta si o sabie in mana stanga.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.