Peste 1.000 de magistrati transmit o scrisoare deschisa in care isi manifesta sustinerea fata de justitie si sistemul judiciar, intr-un moment in care „dezbaterile publice recente pun in grav pericol independenta justitiei si parcursul Statului Roman in cadrul Uniunii Europene”.

Semnatarii scrisorii deschise atrag atentia ca „in momentul actual, exprimarilor incoerente ale factorilor politici, intr-o tara macinata de o coruptie endemica, li se adauga numeroase actiuni de manipulare a opiniei publice si atacuri fara precedent la adresa a numerosi judecatori si procurori care instrumenteaza inclusiv cauze de mare coruptie, dar si a celor mai importante institutii ale statului, cu rol de aparare si siguranta publica, cu precadere Directia Nationala Anticoruptie.”

Textul scrisorii deschise:

„Subsemnatii, judecatori si procurori, magistrati asistenti si auditori de justitie,

Avand in vedere dezbaterile publice recente, care pun in grav pericol independenta justitiei si parcursul Statului Roman in cadrul Uniunii Europene, intelegem sa exprimam urmatorul mesaj:

Un sistem judiciar independent si eficient reprezinta fundamentul statului de drept. Independenta justitiei cuprinde doua componente, respectiv componenta institutionala (care nu se refera exclusiv la judecatori, ci acopera sistemul judiciar in intregime), cat si componenta individuala – independenta judecatorului.

Ministerul Public a fost instituit, prin art.131 si 132 din Constitutia Romaniei, ca o magistratura componenta a autoritatii judecatoresti, avand rolul de a reprezenta in activitatea judiciara interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Tinand seama de diferentele specifice, judecatorii, la fel ca procurorii, actioneaza in interes comun, in numele societatii si al cetatenilor ce isi doresc garantate sub toate aspectele drepturile si libertatile fundamentale. Asadar, independenta Ministerului Public constituie un corolar indispensabil al independentei sistemului judiciar. Rolul procurorului in statul de drept poate fi asigurat in mod optim doar daca acesta este independent in adoptarea deciziilor, atat fata de executiv, cat si fata de legislativ.

Toti procurorii si judecatorii, inclusiv cei care solutioneaza infractiuni de coruptie, trebuie sa se bucure de independenta si autonomia necesare pentru indeplinirea functiilor lor si sa nu fie supusi unor influente incompatibile. Acestea se aplica si mecanismelor disciplinare, iar judecatorii si procurorii trebuie sa indeplineasca cele mai inalte standarde de integritate.

Fenomenul coruptiei reprezinta o amenintare serioasa pentru dezvoltare si stabilitate, are consecinte negative la toate nivelurile de guvernare si submineaza increderea publica in democratie. Comisia Europeana a precizat repetat si clar ca slabirea sau diminuarea domeniului de aplicare al infractiunilor de coruptie sau provocarile majore la adresa independentei si eficacitatii Directiei Nationale Anticoruptie ar constitui un pas inapoi cat priveste parcursul Statului Roman in cadrul Uniunii Europene: ”In general, o evaluare pozitiva a progreselor realizate (…) se bazeaza pe o Directie Nationala Anticoruptie independenta, care sa fie in masura sa isi desfasoare activitatile cu toate instrumentele pe care le are la dispozitie si sa continue sa inregistreze rezultate. In rapoartele anterioare, faptul ca Directia Nationala Anticoruptie a continuat sa inregistreze rezultate in ciuda faptului ca s-a confruntat cu o presiune puternica a fost mentionat drept un semn de sustenabilitate. (…) In cazul aparitiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei impotriva coruptiei, Comisia s-ar putea vedea obligata sa reevalueze aceasta concluzie.”

In momentul actual, exprimarilor incoerente ale factorilor politici, intr-o tara macinata de o coruptie endemica, li se adauga numeroase actiuni de manipulare a opiniei publice si atacuri fara precedent la adresa a numerosi judecatori si procurori care instrumenteaza inclusiv cauze de mare coruptie, dar si a celor mai importante institutii ale statului, cu rol de aparare si siguranta publica, cu precadere Directia Nationala Anticoruptie.

Mai mult, insusi Ministrul Justitiei isi permite sa atace public pe toti procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, speculand faptul ca acestia administreaza probe cu incalcarea legii, respectiv ca procurorul sef isi exprima public, in presa occidentala, indoielile cu privire la evolutia statului de drept in Romania, ignorand flagrant faptul ca libertatea de exprimare in legatura cu buna functionare a justitiei, chestiune de interes public, este protejata de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, iar ”efectul descurajator joaca in detrimentul societatii in ansamblul sau.” (CEDO, cauza Baka c. Ungariei).

De asemenea, Ministrul Justitiei nesocoteste faptul ca, pe rolul Inspectiei Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii ori, dupa caz, Inaltei Curti de Casatie si Justitie exista proceduri in derulare, inducand in opinia publica un sentiment de neincredere in judecatorii, respectiv procurorii ce fac parte din aceste autoritati.

Magistratii nu se feresc de criticile aduse cu buna-credinta. Reputatia profesionala constituie insa o valoare fundamentala in exercitarea functiei de magistrat si reprezinta perceptia creata in constiinta colectiva asupra modului in care sunt exercitate responsabilitatile profesionale. Atunci cand, din anumite motive, functia si rolul puterii judecatoresti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecintele ce decurg.

Inducerea, in mod indirect si fara suportul unor solutii judiciare definitive in acest sens, a ideii unei functionari anormale si incorecte a sistemului judiciar, pe componenta de exercitare a atributiilor de serviciu ce le revin atat judecatorilor, cat si procurorilor, parte a mecanismului justitiei, in sensul ca se instrumenteaza dosare penale cu persoane care ocupa functii importante in stat pentru afirmarea profesionala si nu pe baza probelor aflate la dosar are drept consecinta majora alterarea, inainte de toate, a increderii opiniei publice in competenta, corectitudinea si probitatea pe care, in mod legitim, orice persoana care incredinteaza magistratilor apararea drepturilor sale le asteapta. Modalitatea de exprimare creeaza un dubiu greu de inlaturat cu privire la independenta magistratilor, cu consecinta afectarii imaginii sistemului de justitie.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statala care gestioneaza cariera magistratilor si are obligatia constitutionala de a apara independenta acestora, interesul de a proteja reputatia si de a asigura autoritatea magistratilor fiind superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora, chiar purtata de un ministru al justitiei.
Rapoartele MCV subliniaza constant faptul ca ar trebui sa se intreprinda masuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistratilor impotriva carora sunt indreptate critici ce submineaza independenta justitiei, nicidecum recomandarea ca ar fi necesare asalturi ale Ministrului Justitiei (intre altele, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei) asupra judecatorilor si procurorilor din Romania, cu precadere a colegilor din Directia Nationala Anticoruptie, subrogandu-se autoritatilor judiciare cu atributii constitutionale in materie.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.