Putini romani au auzit de Luncavita, un sat pierdut in saracia de la periferia Tulcei. Fondurile europene inseamna, pentru unii, sansa de a ajunge mai aproape de standardele occidentale. Altii spun ca obtinerea lor inseamna prea multa munca si prea multe reguli care trebuie respectate. Numele Luncavitei e scris pe-o placuta stramba. Pare o localitate banala din partea dezolanta si prafuita a Romaniei. Dar nu e. Dupa doar cativa pasi, vezi strazi asfaltate, canalizare, apa curenta, curatenie, alei ingrijite si oameni linistiti. Marunta comuna tulceana a descoperit fondurile europene si, odata cu ele, reteta bunastarii.

O mana de localnici gandesc proiecte si cauta surse nerambursabile de finantare pentre dezvoltarea comunitatii. Sunt coordonati de Marian Ilie. Este tintuit intr-un scaun cu rotile. El este „creierul” banilor europeni ajunsi la Luncavita.

„Suntem statul, cred, cu cele mai multe strategii, asa, frumoase, dar facute din birou. Noi avem o strategie facuta aplicat pe nevoile comunei Luncavita de a se dezvolta. si cand o urmaresti, nu ai cum sa nu ajungi la telul pe care ti l-ai dorit sau care s-a stabilit in aceasta strategie”, spune Marian Ilie, managerul proiectelor cu fonduri europene.

Fratele sau… e primarul. De la 28 de ani e-n functie. Este convins ca fara acces la informatia lumii, comuna ii ramane captiva-n trecut. in opinia lui, cheia belsugului o reprezinta munca si… internetul.

„Sunt convins ca un primar care nu are telefon in care-si poate vedea e-mailurile online in timp ce eu stau de vorba cu dumneavoastra, daca nu as putea sa fac treaba asta, as putea pierde oportunitati de finantare. Pentru ca altul inaintea mea ar citi un e-mail, ar depune o cerere si ar epuiza fondul. Deci cred ca rolul primarul este acela de a fi conectat online. S-a dus vremea primarul cu caruta cu cai! Am obtinut, pana acum, finantare europeana de peste 6 milioane de euro”, spune stefan Ilie, primarul comunei Luncavita.

In ultimii ani, in Luncavita au fost atrase investitii de peste 20 de milioane de euro. Din cei 55 de kilometri de drumuri comunale, de exemplu, o parte au fost sau urmeaza sa fie asfaltati cu bani nerambursabili.

„Daca tu ai creat infrastructura de baza, daca tu ai creat cadrul, armonia, voia buna, categoric apar investitiile private. Apar investitiile private, apar locuri de munca, apar locuri de munca, apar familii care se pot sustine si auto-sustine. si, implicit, taxe si impozite la stat”, spune Marian Ilie, managerul de proiecte europene.

Efectele investitiilor sunt resimtite in traiul cotidian comun. Localnicii sunt multumiti. Au inteles rolul si rostul fondurilor europene. Dar si ca pot beneficia personal de valoarea lor.

Gheorghe Dobre a acesat un proiect care sa-i dezvolte afacerea cu miere.

„Daca nu erau fondurile europene, nu puteam sa ma dezvolt. M-au ajutat in privinta lazilor, tot necesarul, pana la familia de albine. Am primit suma de 1500 de euro, anual. Timp de cinci ani de zile”, explica apicultorul.

Valentina Radu a vrut mereu sa coasa haine traditionale romanesti. si-a implinit visul. Cu banii primiti si-a cumparat aparatura si materiale. Iar acum isi vinde marfa in tara toata.

Radu Canepa creste animale. Singur, a batut ani buni pasul pe loc. Banii europeni l-au ajutat. Este fermier cu acte si lucreaza deja la inca un proiect. „Ne-au ajutat sa ne facem un vis pe care il aveam de mai demult. Eu nu am avut pe nimeni in familie care sa aiba animale, mai ales vaci. A fost o ambitie, ca putem trai la tara cu animale si pentru animale”, spune Radu Canepa, crescator de animale.

„Se poate face cu fonduri europene, dar trebuie sa ai si un pic de vointa sa faci. Pentru ca dansii iti dau, dar nu iti baga si in traista! Daca nu muncesti, nu poti sa realizezi nimic. Am depus si pentru sotie un proiect pentru infiintarea unei activitati non-agricole, insemnand un atelier de confectii. Este si acela aprobat si urmeaza pana la sfarsitul lunii sa intram in posesia banilor, pentru a investi si in acel atelier”, adauga Radu Canepa.

Prosperitatea localnicilor si dezvoltarea Luncavitei a atras si oamenii de afaceri. Patru milioane de euro au fost transformate recent intr-un modern siloz.

Paul Greavu, jurnalist Digi24: „Asa arata cea mai mare investitie facuta pe fonduri europene in comuna Luncavita. Este vorba de un siloz de depozitare a semintelor de cereale, cu o capacitate totala de 3.000 de tone”

Pentru 2018, specialistii Luncavitei au proiecte de 18 milioane de euro. Bani buni, care vor fi investiti curand in infrastructura comunei si in confortul localnicilor.

Sursa: Digi24

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.