Mihaela Bilic scrie pe Facebook despre analogia istorica intre infatisarea sfintilor si hrana acestora.

„Nu e sarbatoare religioasa care sa poarte numele vreunui sfant fara sa ma gandesc ce minuni si fapte bune trebuie sa fi savarsit respectiva persoana pentru a fi canonizat. si de fiecare data imi imaginez, precum spuneau batranii, ca omul respectiv trebuie sa fi fost „slab ca un sfant”. Mereu a existat aceasta analogie, mereu asceza si postul extrem au fost apanajul spiritelor puternice, celor care au depasit ispitele si nevoile oamenilor de rand.

Uluitor mi se pare ca in smerenia populara, oamenii batrani imbatraneau uscandu-se, stafidindu-se, asemeni unei mumii. Cu cat inaintau in varsta, bunul simt ii indemna sa manance din ce in ce mai putin, se detasau treptat de toate nevoile lumesti. Asa mi-o aduc aminte si pe mamaica mea, ramasese o mana de om la batranete si toata hrana ei dintr-o zi era un blid de mancare. Interesant este ca acest tip de semi-infometare cu deshidratare dezumfla organismul, scade efortul inimii si rinichilor, micsoreaza frecarea si presiune in articulatii, prin urmare usureaza functionarea corpului in ansamblu.

Sfintii au fost intotdeauna slabi, indiferent de religie si epoca, chipul lor reflecta suferinta, lupta, foamea. Se stie ca existau ritualuri stricte in privinta ascezei, cei care vroiau sa renunte la placerile lumesti erau de buna voie inchisi intr-o pestera sau li se taia orice cale de comunicare cu lumea exterioara.

Fara apa si hrana un om moare lent in 100 zile iar martiriul acestor sfinti ne e dovada cruda ca daca am avea acces la apa si mancare nu am putea rezista, indiferent cata vointa avem. Doar cand esti urcat intr-o pestera din munte si apoi ti se ia scara, reusesti sa renunti la mancare si bautura. Dar nu pentru ca vrei, ci pentru ca nu ai incotro.

Poate nu intampator intalnim din ce in ce mai putini sfinti in zilele noastre, majoritatea au vietuit cu mii de ani in urma, cand datoria, onoarea si jertfa pentru aproapele tau chiar existau. Astazi nimeni nu mai renunta de bunavoie la mancare, nici macar pentru un loc in Rai. Cat despre silueta, ce sa mai vorbim, aspectul nostru tradeaza cat suntem de pofticiosi si mancaciosi.

Insa atentie, asta nu inseamna ca suntem cu totii niste pacatosi! Inseamna doar ca nu suntem sfinti”, scrie Bilic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.