Nu sunt o sportiva, nu-mi place sa fac sport. Cel putin nu sportul care presupune tras de tine (si de fiare:), transpiratie, efort, epuizare. Urasc emisiunile pe stil american in care niste antrenori in super forma „biciuiesc” un amarat supraponderal pana scot untul din el, pe sistemul no pain-no gain:(.
Imi pare rau ca se induce acest rationament confor caruia kilogramele in plus inseamna lene, indolenta, sedentarism si ca e suficient sa-ti misti fundul ca sa slabesti. Slabitul nu il facem cu sport, ci furculita… sau mai bine zis cu lipsa ei. Slabitul inseamna mancare putina, miscarea e un fel de bonus. A integra activitatea fizica in viata noastra trebuie sa aiba ca obiectiv starea de bine, echilibrul, normalitatea, nu slabitul.
Iar activitatea fizica inseamna orice forma de miscare care iti place, ti se potriveste, te relaxeaza, te face sa razi sau macar iti descreteste fruntea. Pentru ca doar in acest context avem sansa sa facem din miscare un obicei, un stil de viata, o bucurie.
Nu transformati miscarea intr-un instrument de tortura si intr-o arma impotriva kilogramelor, o veti ura pentru ca veti esua. Activitatea fizica tine corpul in functiune, impiedica atrofierea muschilor (inerenta atunci cand slabim), indreapta postura si imbunatateste atitudinea.
In loc sa ne focusam pe cantar, mai bine am invata sa stam drepti, pentru ca nimic nu e mai trist decat niste umeri cazuti si un spate garbovit. Tinuta conteaza mai mult decat greutatea, iar a fi in forma inseamna mai mult decat un numar de kilograme.
Fara miscare suntem batrani, iar fara tinuta suntem invinsi, resemnati. Gasiti-va forma de miscare care va face bine, indreptati spatele, ridicati ochii din pamant si lasati-va corpul sa se miste, pentru asta a fost facut, scrie Mihaela Bilic pe Facebook.
