Presedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, Curtea Constitutionala in legatura cu Legea care prevede declasificarea hotararii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, initiata de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.

Legea a fost adoptata de plenul Camerei Deputatilor la mijlocul lunii noiembrie cu 174 de voturi „pentru”, 92 „impotriva” si patru abtineri. Opozitia si-a anuntat intentia de acontesta legea la CCR pentru ca multe persoane condamnate definitiv ar putea beneficia de revizuirea sentintelor, inclusiv condamnari pentru fapte cu violenta, omor, crima organizata sau coruptie. Initiativa legislativa prevede desecretizarea protocoalelor incheiate intre SRI si DNA, astfel incat, apoi, persoanele care se considera prejudiciate sa poata cere revizuire de sentinte, anulare de probe si despagubiri. Atat Dragnea, cat si Tariceanu ar beneficia direct de acest lucru.

„Potrivit art. 75 alin. (1) din Constitutie, se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative prevazute de art. 118 alin. (2), iar potrivit acestui articol: „Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica”, precizeaza Klaus Iohannis in textul sesizarii, potrivit unul comunicat de presa al Administratie Prezidentiale.

De asemenea, seful statului argumenteaza ca dispozitiile legii criticate care fac referire la exonerarea de raspundere penala, disciplinata, administrativa sau financiara a lucratorilor din cadrul SRI incalca dispozitiile

„Potrivit art. 6 din legea criticata, introdus la Camera decizionala, „Lucratorii din Serviciul Roman de Informatii, precum si cei din toate institutiile emitente, care pun la dispozitia conducerii institutiilor din care fac parte, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii documente si declaratii care au ca temei Hotararea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, nu raspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru actiunile intreprinse in acest sens”. Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 14/1992, personalul Serviciului Roman de Informatii se compune din cadre militare permanente si salariati civili, care indeplinesc atributii operative si administrative. De asemenea, in conformitate cu alin. (3) din acelasi text normativ, cadrele militare ale Serviciului Roman de Informatii au toate drepturile si obligatiile prevazute, pentru militarii armatei romane, de reglementarile legale, statutele si regulamentele militare”, potrivit sursei citate.

Astfel, „Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede la art. 33 ca: „Pentru abateri de la disciplina militara, neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara, a regulilor de convietuire sociala, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisa; retrogradare in functie; amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1-2 ani.” In acest sens, potrivit art. 8 alin. (1) lit. f) din acelasi act normativ, pastrarea „cu strictete a secretului militar, de stat si de serviciu, precum si caracterul confidential al unor activitati si documente” reprezinta o indatorire principala a cadrelor militare. Totodata, potrivit art. 89 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare: „Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale se suspenda din functie pe perioada in care, fiind in stare de arest preventiv, sunt urmarite penal, trimise in judecata ori sunt judecate de catre instantele judecatoresti. Pe perioada suspendarii din functie, ofiterii, maistrii militari si subofiterii nu beneficiaza de niciun drept din partea Ministerului Apararii Nationale”. Astfel, masurile dispuse in cursul procesului penal reprezinta motive de suspendare a raportului de serviciu”.

In concluzie, spune seful statului „fata de cele de mai sus, dispozitiile art. 6 din legea criticata, care introduc exonerari ale diferitelor forme de raspundere juridica, reprezinta o modificare a raspunderii cadrelor militare si implicit a statutului acestora, cu consecinte specifice pe planul raporturilor de serviciu (motivele pentru care acesta este suspendat, dar si al motivelor pentru care cadrele militare pot fi trecute, din oficiu, in rezerva sau direct in retragere, potrivit art. 89 alin. (8) din Legea nr. 80/1995). (…) In lumina acestor considerente, raspunderea cadrelor militare este un aspect ce tine de statutul acestora, in conformitate cu art. 118 alin. (2) din Constitutie. Astfel, potrivit competentei constitutionale stabilite de art. 75 alin. (1), prin raportare la dispozitiile art. 75 alin. (4) si (5), art. 6 din legea criticata introdus la Camera decizionala, Camera Deputatilor, reprezinta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere, respectiv Senatului”.

Pe 20 noiembrie, Curtea Constitutionala a fost sesizata, cu doua obiectii de neconstitutionalitate, de catre PNL-USR si de catre ICCJ, asupra Legii privind declasificarea unor documente, respectiv a hotararii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI cu institutii din sistemul judiciar. CCR va dezbate cele doua sesizari pe 19 decembrie.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente prevede posibilitatea persoanelor care se considera vatamate de efectele produse de documentele incheiate in baza Hotararii CSAT 17/2005 sa se adreseze instantelor competente pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit.

De asemenea, actul normativ prevede ca de la data intrarii in vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fara a mai fi necesara o alta procedura”, si „inceteaza efectele juridice ale documentelor” amintite. In plus, toate informatiile cuprinse in aceste documente dobandesc, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, caracter de informatii de interes public.

Totodata, „lucratorii din Serviciul Roman de Informatii precum si cei din toate institutiile emitente, care pun la dispozitia Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii documente si declaratii care au ca temei Hotararea nr.17/2005 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, nu raspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru actiunile intreprinse in acest sens”.