Ocupati mai tot timpul cu problemele penale ale politicienilor care conduc Romania nu poti sa-ti mai ridici privirea de pe ei ca dai de alte hotii infaptuite in defavoare cetatenilor. Reteaua de traficanti din cunoscutul dosar Aurul Dacic a scapat bine-mersi prin diverse tertipuri juridice: prescrieri de fapte, achitari si altele. Nu comentam decizia judecatorilor dare este cel putin indoielnica instrumentarea dosarului.

Curtea de Apel Alba Iulia a pronuntat sentinta definitiva intr-unul dintre cele mai voluminoase dosare ale traficantilor de comori dacice, furate din Muntii Orastiei, scoase din tara si traficate pe piata neagra a antichitatilor din Occident.
Din 2008, zece inculpati au fost judecati pentru infractiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu. Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sarb, Ilic Ljubisa, si de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, in dosarul in care Ministerul Culturii si Cultelor a cerut initial daune de 6,6 milioane de euro. In perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri in urma unor detectii ilegale in siturile protejate din zona cetatilor dacice ale Muntilor Orastiei au ajuns pe piata neagra internationala de antichitatilor. Vineri, au primit sentinta definitiva. Majoritatea au fost achitati, pentru cele mai multe dintre infractiunile de care au fost acuzati intervenind prescrierea.

Ilic Ljubisa – achitat, Radu Horia Camil a fost achitat, Jurca Daniel – achitat, Corhan Calin – trei ani cu suspendare, Ioan Bodea, Viorica Luncan si Ioan Luncan – achitati, Daniel Moc – sase luni, intr-un dosar disjuns, Laszlo Olah si Remus Popa – achitati.

Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa, interlop din Belgrad, si Dusan Djuric, un cetatean austriac de origine sarba, cu domiciliul in Viena, erau colectori regionali de antichitati din zona Europei de Sud – Est si faceau parte dintr-o retea internationala de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reteaua isi avea centrul la Zürich, in Elvetia si cuprindea mai multe grupari de intermediari originari din spatiul ex-iugoslav, fiind cunoscuta pe piata neagra a antichitatilor cu apelativul de „Cartelul sarb”.

In anii 2000, membrii „Cartelului sarb” frecventau zonele cu situri arheologice din Romania, iar dupa fiecare descoperire a braconierilor, acestia contactau intermediarii din Romania, deplasandu-se in Deva, Resita, Timisoara sau Arad. In perioada embargoului, inainte de a deveni traficanti de tezaure antice, interlopii sarbi si intermediarii lor din Romania erau implicati in contrabanda cu carburanti. De asemenea, colectorii sarbi achizitionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanti din Elvetia si Austria, informa Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.

In perioada 2000 – 2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe cautatorii de comori prin intermediari, de la care a cumparat trei perechi de bratari spiralice pe care le-a scos ilegal din tara, transportandu-le la Belgrad. Doua perechi le-a vandut unui colectionar cu galerie de antichitati in New York, pe care l-a asigurat ca bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA. In anul 2004, Ilic Ljubisa l-a contactat, la Zürich, pe un colectionar elvetian caruia i-a vandut a treia pereche de bratari dacice.

Activitatea infractionala a lui Ilic Ljubisa si a cartelului sarb a continuat pana in anul 2006, in stransa legatura cu ceilalti invinuiti din asociatia infractionala a braconierilor de la Orastie si Deva, mai informau anchetatorii.

Citeste articolul integral pe adevarul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.