Caracterul credincios sau ateu al unei persoane ar depinde de felul in care comunica regiunile specifice ale creierului, potrivit unui studiu stiintific mentionat de metronews.fr.
Cercetatori de la Auburn University (SUA) si de la Institutul national american pentru sanatate si-au pus intrebarea daca se pot cunoaste convingerile religioase ale unei persoane doar privindu-i creierul. In studiul lor, aparut in publicatia Brain Connectivity, ei arata ca au vrut sa afle daca conexiunile dintre diferitele zone ale creierului sunt diferite la credinciosi si atei.
‘Credinta religioasa este un atribut uman unic, existent in diferitele culturi din lume, chiar si la cele care au evoluat independent, cum ar fi mayasii din America centrala si bastinasii din Australia’, afirma intr-un comunicat Gopikrishna Deshpande, autorul principal al studiului. ‘Acest lucru i-a facut pe oamenii de stiinta sa se speculeze ca trebuie sa existe o baza biologica pentru evolutia religiei in societatile umane’, adauga el.
Altfel spus, cercetatorii au vrut sa vada daca retelele cerebrale pot contribui la credinta unei persoane. Ei au studiat creierele unor voluntari impartiti in doua grupuri: atei si credinciosi. Cu ajutorul imagisticii cu rezonanta magnetica (IRM), le-au ‘scanat’ creierele, in timp ce treceau in revista impreuna trei componente psihologice ale credintei religioase: nivelul de implicare al persoanei in aceasta privinta, cunoasterea religiei si perceptia asupra emotiilor.
Experimentul le-a dat ocazia cercetatorilor sa vada care sunt regiunile cerebrale care se activeaza cand subiectul raspunde la intrebari. Analiza a aratat ca activitatea cerebrala propriu-zisa nu difera cu adevarat intre credinciosi si atei, ci exista o diferenta semnificativa in felul in care comunica anumite regiuni ale creierului.
In functie de perceptia participantilor asupra religiei, s-au stabilit cateva tipuri distincte. Astfel, la cei care credeau cu tarie in prezenta unei fiinte supranaturale in viata lor zilnica s-a stimulat zona cerebrala asociata cu reglarea fricii. Cei a caror credinta se baza mai mult pe o doctrina si cunoasterea scrierilor religioase au prezentat mai degraba o stimulare a unei zone asociate cu limbajul. Ateii au avut in general cea mai mare capacitate sa isi foloseasca partea de ‘imaginatie’ si vizuala a creierului.
Credinta in Dumnezeu nu este doar o chestiune neurologica, arata totusi cercetatorii. Ei afirma ca rezultatele nu inseamna ca numai factorii biologici determina credinta religioasa a unei persoane, ci o combinatie de factori biologici si sociali.
- ZECE CREDINTE MOTIVATIONALE prin care poti prelua CONTROLUL IN VIATA TA!
- Credinta te face mai puternic in fata depresiei!
- Tu cat esti de credincios? Top 10 filme care iti vor pune credinta la incercare! GALERIE VIDEO
- ZECE LUCRURI despre COPILUL DIN TINE pe care nimeni nu ti le-a spus!
Sursa: mediafax.ro
