Reprezentantii DNA au trimis o adresa catre Financial Times pentru a rectifica „unele informatii nereale” transmise de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, in scrisoarea catre publicatie. Intre aceste informatii sunt cele privind numarul de dosare preluat de la DNA de nou-infiintata Sectie speciala pentru magistrati, si cele privind numarul de investigatii fata de magistrati deschise in mandatul Laurei Codruta Kovesi.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) anunta ca a transmis publicatiei Financial Times o adresa prin care rectifica unele informatii nereale transmise de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, intr-o scrisoare adresata aceleiasi publicatii.

„Avand in vedere ca datele pe care se fundamenteaza argumentatia domnului ministru al Justitiei nu sunt reale, ceea ce este de natura a afecta valoarea de adevar a concluziei celor expuse cu privire la activitatea DNA, pentru corecta informare a opiniei publice, va prezentam datele reale, rezultate din statisticile oficiale, privind investigatiile referitoare la magistrati, majoritatea acestor investigatii fiind deschise ca urmare a unor plangeri/denunturi primite de la persoane nemultumite de solutiile dispuse in cauze civile sau penale in care respectivele persoane au fost implicate. De exemplu, pentru a sustine ca DNA ar fi exercitat o forma de presiune asupra magistratilor care judecau in cauze penale, domnul ministru mentioneaza faptul ca nou formata sectie pentru magistrati -Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie – a preluat 1422 de dosare de la DNA, iar aproape 70% au fost constituite din oficiu, nu ca rezultat al vreunei plangeri sau denunt”, precizeaza DNA.

In realitate, la momentul inceperii activitatii, Sectia respectiva a preluat de la DNA 275 de dosare aflate in lucru, dintre care 34 de sesizari din oficiu, ceea ce reprezinta 12 %, sustin reprezentantii DNA.

„Aceasta cifra – 275 de dosare – este mentionata in Raportul de activitate al DNA pe anul 2018, care i-a fost transmis pe cale oficiala domnului ministru inca din luna februarie 2019, si a fost data publicitatii cu ocazia prezentarii publice a acestui raport, fiind continuta si in comunicatul de presa din data de 22 februarie 2019”, mai arata DNA.

Un alt exemplu se refera la afirmatia ministrului Justitiei ca, pe perioada mandatului Laurei Kovesi, DNA a deschis investigatii fata de 3.420 de judecatori si procurori, mai mult de jumatate din numarul total de magistrati din Romania.

„In realitate, numarul total de investigatii privind magistratii inregistrate la DNA in perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 (4 ani si 7 luni) a fost de 2.396, dintre care, in aceeasi perioada 1.922 au fost dosare clasate pentru ca s-a constatat ca sesizarile erau nefondate. Dintre aceste cauze, doar 10,4 % au fost sesizari din oficiu. Prin urmare, reiese ca majoritatea dosarelor au fost deschise ca urmare a unor sesizari formulate de persoane fizice sau juridice. Mai mult, in 521 de sesizari nu apare numele magistratului sau institutia din care face parte”, precizeaza DNA, mentionand ca si aceste date au fost prezentate public si se afla pe site-ul institutiei.

Potrivit legislatiei din Romania, exista obligatia ca orice sesizare (plangere, denunt) primita de parchete, care indeplineste conditiile de forma, sa fie inregistrata ca dosar penal, mai explica reprezentantii DNA.

Ministrul Justitiei Tudorel Toader a publicat in Financial Times o scrisoare impotriva numirii lui Kovesi in functia de procuror-sef european.

Sub titlul „Coercitia in campania anticoruptie din Romania”, Tudorel Toader prezinta motivele pentru care nu crede ca fosta sefa DNA este potrivita pentru postul de procuror-sef european. Scrisoarea lui Toader este prezentata ca raspuns la un editorial publicat in 28 februarie, Financial Times, cu ttilul „Femeia potrivita pentru a fi procuror-sef european”, care sustinea ca UE nu trebuie sa cedeze solicitarilor Romaniei si ca trebuie sa o numeasca in functie pe Kovesi.
”Nu am nimic personal impotriva Laurei Codruta Kovesi, unul dintre cei trei candidati la postul de procuror-sef in nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am vazut – de la judecatori, procurori si alte surse credibile – ea nu ar trebui numita in aceasta pozitie de importanta vitala”, scrie Toader.

El spune ca revocarea lui Kovesi nu a fost determinata de faptul ca DNA viza politicienii corupti, ci pentru ca DNA incalca legea, asa cum a indicat si Curtea Constitutionala.

„Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazata pe coercitie. Dupa plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit ca, timp de patru ani, cat ea a fost in functie, au fost deschise investigatii impotriva a 3.420 de judecatori si procurori – aproape jumatate din numarul total. Aceste investigatii au fost deschisa, dar dosarele nu au ajuns niciodata in instanta. Au fost folosite pentru a constrange sistemul judiciar”, sustine ministrul Justitiei.

El argumenteaza ca Sectia pentru investigarea magistratilor a preluat 1.422 de dosare, in jur de 70% dintre acestea fiind autosesizari, nu rezulttul unei plangeri sau al unei suspiciuni. Toader sustine ca cea mai mare parte a acestor dosare au ramas deschise si dupa cel putin doi ani si , au fost initiate ca raspuns al decizii care au fost formulte impotriva dorintei DNA.

Toader invoca si reactia presedintele UNJR, Dana Garbovan, care a calificat drept „socante” aceste informatii. El mai spune ca atunci ca deschiderea dosarelor nu era suficienta, erau impuse interdictii, astfel incat cei vizati sa fie suspendati din functii si astfel indepartati de dosarele in care DNA aveaa un interes.

„Judecatorii au gasit in dosare de la DNA transcrieri si inregistrari modificate, probe contrafacute, denunturi false si probe ascunse in mod intentionat. Aceaasta nu este justitie. Biroul Procurorului European ar trebui sa caute cu insistenta vinovatii, dar nu prin sacrificarea respectarii drepturilor omului si a procedurilor normale”, scrie Tudorel Toader.

Scrisoarea lui Toader este publicata in aceeaasi zi in care Kovesi este citata la Sectia speciala de investigare a magistratilor, iar in Parlamentul European se decid pasii de urmat in numirea procurorului-sef european.