CSM cere Guvernului abrogarea OUG 7 prin care s-au modificat legile justitiei! Scrisoarea deschisa catre Dancila!

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat transmiterea unei solicitari catre Guvernul Romaniei in vederea abrogarii Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.7/2019, cu exceptia dispozitiilor care au fost adoptate ca urmare a sesizarii Consiliului Superior al Magistraturii, se arata intr-un comunicat al CSM.

De asemenea, in legatura cu invitatia la discutii adresata de Dancila reprezentantilor CSM, Sectia pentru procurori isi exprima rezervele asupra modului, cadrului si momentului in care se poarta aceste negocieri.

Prezentam integral scrisoarea Sectiei pentru procurori a CSM:

Stimata Doamna Prim-ministru,

Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza cooperarea interinstitutionala drept esentiala pentru eficientizarea si asigurarea unui inalt nivel de independenta si de transparenta a sistemului judiciar, acesta reprezentand un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, in limitele atributiilor constitutionale si legale.

in opinia noastra, dialogul referitor la adoptarea unor acte normative trebuie initiat anterior emiterii acestora. Prin promovarea OUG nr. 7/2019, care modifica, in regim de urgenta, a patra oara legile justitiei, Guvernul Romaniei pare sa permanentizeze aceeasi practica referitoare la lipsa de dialog institutional si de consultare a sistemului judiciar.

Avand in vedere invitatia publica adresata de dumneavoastra reprezentantilor Consiliului Superior al Magistraturii, Sectia pentru procurori isi exprima rezerve asupra modului, cadrului si momentului in care se poarta aceste negocieri.

Sectia pentru procurori a facut toate demersurile legale pentru a atrage atentia asupra dispozitiilor legale cu efect destabilizant asupra Ministerului Public. Astfel, in data de 19.02.2019, Sectia pentru procurori a obtinut o intrevedere cu Ministrul Justitiei, domnul Tudorel Toader, in cadrul careia ne-am expus punctul de vedere, argumentele legale, subliniind pericolul de afectare a activitatii Ministerului Public prin aducerea in imposibilitatea de a-si realiza insasi atributiile specifice prevazute de Constitutia Romaniei si legile organice, anume de a reprezenta interesele generale ale societatii si a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

in acest context, semnalam urmatoarele:

  1. Reglementarea in acest domeniu deosebit de important prin Ordonante de Urgenta, acte ale legiuitorului delegat si care au niste conditii specifice si foarte stricte de emitere

Daca normele privind examenele de admitere la Institutul National al Magistraturii, absolvire a acestuia sau desfasurarea examenului de capacitate al judecatorilor si procurorilor, precum si examenul de promovare a magistratilor, ar putea avea o justificare, celelalte interventii legislative categoric nu justifica urgenta.

  1. Inconsistenta in reglementare relativ la aplicarea unor principii fundamentale privind cariera judecatorilor si procurorilor.

Astfel, printr-o modificare de data recenta si in urma parcurgerii procedurii parlamentare, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost modificat in acest sens: „(2) Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor.”

Solutia exprima o anumita filosofie a legiuitorului care implica faptul ca procurorii nu pot participa la luarea niciunei decizii privind cariera unui judecator, dar evident si invers principiul trebuie sa fie aplicabil.

in acest context, au fost modificate textele privind promovarea judecatorilor la inalta Curte de Casatie si Justitie pentru ca aceasta sa fie in atributia Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii si nu a Plenului Consiliului.

Respectarea acestui principiu, insa, presupune, cum am aratat anterior, si reglementarea inversa, adica nici judecatorii sa nu poata lua decizii privind cariera procurorilor.

Oglindirea legislativa coerenta a acestei filosofii nu poate fi decat aceea ca, orice aspect privind promovarea procurorilor, accederea acestora in functiile de conducere, etc. trebuie sa fie atributul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Fata de toate acestea, este surprinzatoare si genereaza confuzie noua forma a art. 54 din Legea nr. 303/2004, republicata, rezultata in urma intrarii in vigoare a ultimei Ordonante de Urgenta emisa in aceasta materie de Guvernul Romaniei, potrivit careia nu doar ca atributia de avizare a propunerilor formulate de Ministrul Justitiei a fost data in competenta Plenului Consiliului, dar in functiile vizate de textul de lege pot accede si judecatori.

  1. Continutul art. 54 din Legea nr. 303/2004, republicata, in noua sa forma, este confuz

Citind textul de lege, pe langa aspectele relevate anterior, se remarca faptul ca acesta nu face referire la nicio conditie suplimentara pentru accederea in cele mai inalte functii de conducere de la nivelul Ministerului Public, in afara de exercitarea functiei de procuror sau de judecator, cu conditia ca magistratul sa fi fost anterior procuror.

Legiuitorul delegat nu impune nicio conditie de vechime sau de grad, de exemplu.

Aceasta este o schimbare profunda de viziune fata de regulile prevazute, in acelasi act normativ, pentru ocuparea functiilor de conducere in cadrul unitatilor de parchet inferioare.

Astfel, avem in vedere ca la art. 49 alin. (2) din actul normativ mentionat, „pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc conditiile de vechime prevazute de lege.”

Iar referitor la conditiile de vechime, numai ca exemplu, notam aici faptul ca, potrivit art. 50 alin. (1) lit. c) „pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel si adjunct al acestuia, procuror sef sectie al parchetului de pe langa curtea de apel, o vechime de 12 ani in functia de judecator sau procuror.”

si mai mult, potrivit art. 50 alin. (3) din lege „in vederea participarii la concursul sau examenul pentru numirea in functii de conducere, judecatorul sau procurorul trebuie sa functioneze cel putin 2 ani la instanta sau, dupa caz, parchetul la care este vacanta functia de conducere pentru care isi depune candidatura”

Coroborand toate aceste texte, ajungem la concluzia ca orice procuror poate fi Procuror General al Pachetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, pe cand pentru a fi procuror general la un pachet de pe langa curtea de apel trebuie sa aiba 12 ani vechime efectiva, sa fi functionat in cadrul parchetului la care vizeaza functia de conducere cel putin 2 ani, sa nu fi fost sanctionat disciplinar si sa fi fost evaluat cu „foarte bine”.

Privind cu ingrijorare aceste inconsecvente legislative, Sectia pentru procurori apreciaza ca nu se afla in fata unui proces legislativ coerent si loial.

  1. Atragem inca o data atentia ca modificarea dispozitiilor legale care permit delegarea in toate functiile pentru care numirea se face de Presedintele Romaniei este de natura sa afecteze grav activitatea parchetelor in contextul in care institutia delegarii este menita a genera tocmai solutii rapide in situatii de urgenta provocate de o vacantare intempestiva a unui post de conducere.

Procedura de numire prevazuta de lege este una de durata, ce presupune parcurgerea mai multor etape si participarea mai multor autoritati publice, context in care se poate ajunge la situatii in care, pe perioade relevante de timp, la conducerea unor structuri importante din Ministerul Public sa nu se gaseasca nicio persoana.

Astfel de situatii ar pune Ministerul Public in imposibilitatea de a-si realiza insasi atributiile specifice prevazute de Constitutia Romaniei si legile organice, anume de a reprezenta interesele generale ale societatii si a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

  1. in ceea ce priveste Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 14 pct. 4 din proiect se prevede ca la articolul 881, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6).

Prin introducerea acestui nou alineat se incalca practic cele statuate de catre Curtea Constitutionala in cuprinsul Deciziei nr. 33/2018, cu ocazia analizarii exceptiei de neconstitutionalitate, exceptie respinsa de altfel, referitoare la faptul ca modalitatea prin care se face desemnarea procurorului sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie ar reprezenta o incalcarea a principiului controlului ierarhic prevazut in Constitutie.

Or, completarea textului de lege in modalitatea anterior mentionata, echivaleaza practic cu exceptarea aplicarii principiului constitutional al controlului ierarhic cu privire la activitatea procurorului sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

in acest context, Sectia pentru procurori isi mentine toate opiniile exprimate anterior cu privire la utilitatea infiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, precum si a modului in care sunt selectati procurorii.

Sectia pentru procurori reaminteste faptul ca Romania are obligatia de a transpune in legislatie toate recomandarile cuprinse in rapoartele Comisiei de la Venetia, ale Comisiei Europene si GRECO.

Sectia pentru procurori reitereaza ideea ca unicul mod prin care se poate dovedi o dorinta reala de colaborare intre reprezentantii autoritatii judecatoresti si celelalte puteri ale statului este lansarea unei dezbateri consistente si de buna credinta, care sa duca la consolidarea statutului magistratilor, judecatori si procurori, si la asigurarea unei justitii eficiente, realizata in spiritul legii si egala pentru toti.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a reunit luni pentru „dezbaterea efectelor adoptarii OUG nr.7/2019, din perspectiva demersurilor necesare a fi intreprinse".

"Efectele adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2019. Stabilirea demersurilor care se impun a fi efectuate de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Solutie Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat transmiterea unei solicitari catre Guvernul Romaniei in vederea abrogarii Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.7/2019, cu exceptia dispozitiilor care au fost adoptate ca urmare a sesizarii Consiliului Superior al Magistraturii. (majoritate: 12 voturi DA, 3 voturi NU, 1 vot NUL)", se arata in comunicatul CSM.

Premierul Viorica Dancila a invitat reprezentantii asociatiilor de magistrati si ai CSM, luni, la ora 15.30, la Palatul Victoria, la discutii privind legile justitiei. Viorica Dancila a spus luni, inainte de discutiile cu reprezentantii asociatiilor de magistrati si ai CSM de la Palatul Victoria, ca Guvernul nu va renunța la OUG 7/2019 prin care au fost modificate legile justitiei, dar ca va da dovada de flexibilitate, precizand ca unele prevederi ale ordonantei care modifica legile Justitiei vor putea fi schimbate, in cazul in care exista argumente.

25 feb 17:39Cap Limpede