Romania se situeaza pe locul 24 din 28 in UE privind perceptia asupra gradului de coruptie in 2018, avand cu un punct mai putin, 47, decat in 2017. Romania a urcat o pozitie in clasament, devansand Grecia, se arata intr-un raport al organizatiei nonguvernamentale anticoruptie Transparency International, citat de News.ro.

La nivel global, Romania ocupa locul 61 din 180 de tari analizate.

Raportul Transparency International privind Indicele de Perceptie a Coruptiei (IPC) la nivel global analizeaza coruptia din sectorul public, asa cum este perceputa de mediul de afaceri si de experti independenti din 180 de tari. Scorul este unul de la 0 la 100 pentru fiecare tara, 0 fiind „foarte corupt” iar 100 „foarte curat”.

Desi Romania si Bulgaria (care se afla pe ultimul loc din UE, cu 42 de puncte) au facut progrese in ultimii ani, ambele tari au inregistrat o scadere de un punct intr-un an in care au avut loc un scandal imens privind coruptia in Bulgaria si proteste masive anticoruptie in Romania, se arata in raport.

In plus, atat Romania, cat si Bulgaria sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare si Verificare al UE, care monitorizeaza daca tarile indeplinesc reformele anticoruptie si judiciare la care s-au angajat la aderarea la blocul european. in ciuda acestui fapt, niciuna din cele doua tari nu a facut progrese semnificative in acest sens, este precizat in raport.

In afara de Grecia si Bulgaria, singura tara cu un punctaj mai slab decat al Romaniei este Ungaria, cu 46 de puncte.

Danemarca si Noua Zeelanda ocupa primele locuri la nivel mondial cu 88, respectiv 87 de puncte fiecare. Ultimul loc este ocupat de Somalia cu 10 puncte, deasupra ei situandu-se Sudanul de Sud si Siria cu 13 puncte fiecare. Regiunea cu cele mai mari punctaje este Europa de Vest si Uniunea Europeana, cu o medie de 66 de puncte, iar regiunile cu cele mai scazute punctaje sunt Africa Sub-Sahariana (medie de 32 de puncte) si Estul Europei si Asia Centrala (medie de 35 de puncte).

Mai mult de doua treimi dintre tari au scoruri de sub 50 de puncte, media globala fiind de 43. Din 2012, doar 20 de tari si-au imbunatatit semnificativ scorul, printre care Estonia si Coasta de Fildes, iar la alte 16 situatia s-a inrautatit semnificativ, precum in Australia, Chile si Malta.

Dintre primele 20 de tari, 14 sunt din Europa de Vest si Uniunea Europeana. Danemarca este urmata indeaproape de Finlanda, Suedia si Elvetia, toate cu un punctaj de 85.

Datele, examinate alaturi de studii privind starea democratiilor, arata ca exista o legatura intre nivelul coruptiei si sanatatea unei democratii. Democratiile complete au o medie de 75 de puncte, in timp ce la democratiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendinte spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scazut punctaj, cu o medie de 30 de puncte.

Ca exemplu pentru acest tipar, punctajele din Ungaria si Turcia au scazut cu opt, respectiv noua puncte in ultimii cinci ani. in acelasi timp, Turcia a fost retrogradata de la o tara „partial libera” la o tara care „nu este libera”.

In paralel, Ungaria a inregistrat cel mai scazut punctaj pentru drepturile politice de la caderea comunismului in 1989. Aceste punctaje arata deteriorarea statului de drept si a institutiilor democratice.

SUA au pierdut patru puncte fata de 2017, ajungand la 71 si iesind astfel din primele 20 de tari in clasament pentru prima oara din 2011.