Probioticele pot reduce inflamatia si hipersensibilitatea digestiva cauzata de alergiile alimentare (la lactoza, gluten, etc), pot ajuta la prevenirea degenerarii ficatului determinata de o dieta necorespunzatoare si la digerarea completa a proteinelor si a grasimilor si de aceea este important sa se regaseasca in alimentatie, sustine nutritionistul Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, iaurtul, kefirul, branza proaspata de vaci, formulele pentru bebelusi sunt doar cateva exemple de alimente bogate in probiotice.
Lygia Alexandrescu a spus ca nu trebuie uitate beneficiile probioticelor in ceea ce priveste frumusetea, prin actiunea lor impotriva constipatiei, ajutand la eliminarea deseurilor si a toxinelor din corp.
„Ingerarea acestor microorganisme poate fi facuta atat prin aport de alimente, cat si de suplimente, iar scopul acesteia poate fi preventiv sau de tratare. Asadar un pahar cu iaurt proaspat (fara aport de zahar, fructe, cereale, seminte sau alte insertii) poate fi consumat pentru perioade lungi de timp, fie pentru o dieta echilibrata, fie pentru a trata o diaree rezultata din diverse motive: stres, consum de antibiotice, infectii, etc. Exista persoane care, desi manifesta o intoleranta la lactoza, pot consuma iaurt deoarece lactoza (sau zaharul din lapte) fermenteaza si este transformat in acid lactic in iaurt, chiar sub actiunea probioticelor. in schimb persoanele alergice la proteinele din lapte, nu pot consuma nici iaurt si atunci suplimentarea cu probiotice este solutia cea mai simpla”, a explicat Alexandrescu.
Ea a precizat ca alimentele care contin probiotice sunt de obicei naturale, insa pot fi si fabricate prin procese bine controlate care sa mentina culturile de bacterii vii.
„Conceptul probiotic consta in aceea ca, daca bacteriile pozitive sunt introduse in tractul digestiv la momentul la care organismul este expus la boli sau dupa un tratament puternic cu antibiotice (care distrug si flora probiotica), dezechilibrul sistemului digestiv poate fi minim. Spre exemplu flora intestinala are nevoie de sase luni sa se regenereze dupa un tratament de sapte zile cu antibiotice. In schimb, probioticele se comporta ca niste antibiotice naturale, care nu perturba functionarea normala a tractului digestiv, insa pot inactiva agenti patogeni periculosi cum ar fi: Salmonela, E-coli, stafilococi, etc”, a explicat nutritionistul.
Probioticele sunt culturi vii de bacterii care traiesc in tractul digestiv in deplina armonie cu restul organismului. in ultimii 10 ani aceste bacterii care nu produc nicio boala au fost studiate cu mare atentie pentru a li se pune in evidenta rolul pe care-l joaca in reglarea imunitara (stimuleaza producerea de imunoglobuline), absorbtia nutrientilor sau tratamentul diareei la copii si adulti. Echilibrul acestor culturi bacteriene este sensibil si poate fi usor perturbat de factori cum ar fi: stresul, antibioticele sau anticonceptionalele.
Majoritatea probioticelor sunt produse in urma proceselor de fermentatie a acidului lactic iar cele mai cunoscute microorganisme folosite la producerea probioticelor sunt Lactobacillus si Bifidobacterium.
Sursa: Agerpres
