Cancerul este boala cea mai necrutatoare, iar diagnosticul aproape ca doboara pacientul inainte ca boala sa se generalizeze. Cancerul pulmonar este unul din cele mai galopante. Cele mai multe cazuri apar in urma fumatului. Dar, socant, nu e o conditie pentru aceasta boala mortala. 90% dintre bolnavii de cancer la plaman fumeaza. De aceea, doctorilor le scapa adeseori semnele la nefumatori.
Acest tip de cancer poate sa nu se manifeste prin nici un simptom. Este tipul de cancer de pe urma caruia mor cele mai multe femei, facand la fel de multe victime ca si bolile cardiace. Chiar si fostii fumatori risca sa se imbolnaveasca chiar si la 20 de ani dupa ce s-au lasat. Alti factori de risc pentru cancerul pulmonar sunt: expunerea la radon si fumatul pasiv. La fel de mult conteaza si factorii genetici.
Ce este radonul
Organizatia Mondiala a Sanatatii sustine ca radonul este a doua cauza, dupa fumat, a cancerului pulmonar, iar cativa cercetatori clujeni atrag atentia asupra acestui pericol. In Romania, mor anual intre 1.500 si1.800 de persoane de cancer pulmonar cauzat de radon, scrie Adevarul.ro.
„Aflati daca sunteti expusi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural in locuinta dumneavoastra. Luati masuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon”, se arata in Codul european de lupta impotriva cancerului, iar recomandarea are la baza studii solide.
„La inceputul anilor 50 a fost pusa clar in evidenta aparitia cancerului pulmonar la minerii care erau expusi la concentratii mari de radon in mine si acest fapt a dus la decizia de a introduce sisteme de aerisire, decizie aplicata in prezent in toata lumea si facand parte din protectia obligatorie a lucratorilor din medii subterane”, sustine Constantin Cosma, directorul Centrului de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, singura institutie unde se cerceteaza nivelul de radon in Romania.
Puteti risca sa faceti cancer din cauza locului unde traiti, deoarece aici se poate gasi radonul, care e incolor, inodor si extrem de toxic. El este un gaz natural radioactiv care provine din radiu care e generat de uraniu. Se gasesti in sol, iar problema este cand patrunde in case si ramane acolo.
Noi inspiram radon din atmosfera in fiecare zi, fara pericol, si asta pentru ca e diluat in aer. Dar, atunci cand e blocat in locuinte, devine o problema. Radonul este unul dintre putinii factori cancerigeni de clasa A, adica datele arata clar legatura dintre radon si cancer la plamani, fiindca radonul distruge celulele plamanului.
Cum ajunge radonul in casele noastre
Exista fisuri la subsol, crapaturi in pereti, tevi care urca uneori spre dusuri, toate sunt cai prin care poate intra radonul. E suficient ca locuinta sa fie amplasata pe o zona cu radon. Si nu aveti cum sa stiti sigur ca nu e, daca nu verificati. Atunci cand radonul intra in apa, nivelul lui creste si mai mult. Este un gaz greu – cei mai expusi sunt locuitorii de la parter, dar poate sa urce si a nivelele superioare. Se pare ca una din 15 case contine radon.
Concentratia periculoasa
OMS considera concentratia de 300 unitati de radon pe metru cub de aer drept cea la care trebuie actionat. Cu toate acestea, raporul OMS a ajuns la o concluzie ingrijoratoare: „Nu exista o limita de concentratie a radonului sub care expunerea nu prezinta niciun risc. Chiar si concentratii scazute de radon se pot duce la o crestere usoara a riscului de cancer pulmonar”.
Centrul Comun de Cercetare (JRC) din cadrul Comisiei Europeana (CE) a dat publicitatii in 2014 un studiu in care sunt precizate valorile pragurilor de referinta – 100 de unitati de radon /metru cub de aer (concentratia de la care incep problemele) si 300 de unitati de radon/metru cub de aer (concentratia de la care OMS considera ca trebuie luate masuri).
In Romania, pe 6 % din suprafata tarii (impartita in celule de 10 x10 kilometri), concentratia depaseste pragul de 300 de unitati. Restul suprafetei se incadreaza intre 100 si 300 de unitati de radon pe metru cub de aer. Cifrele folosite de Centrul Comun de Cercetare se bazeaza pe rezultatele Centrului de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, care a elaborat o harta de radon in 16 judete din Transilvania ale carei rezultate finale vor fi publice la sfarsitul anului.
