Psihologul Aurora Liiceanu radiografiaza succint romanii si cum a evoluat mentalitatea romaneasca dupa 1989.

„Foarte tarziu ideea de a fi platit a fost inteleasa. Salariu inseamna, implicit, nu mai fura, esti platit pentru ceea ce faci. Era o confuzie de roluri. Rolurile erau disjuncte. Dar acest lucru nu era perceput. Mai mult, acest furt romanesc conduce la o creativitate negativa. Ce le trece prin cap romanilor ca sa fure, ar trebui studiat. De exemplu, stiu de la sora mea, care facea practica la un santier de la un spital ca un muncitor venea cu borcane mici de iaurt goale declarand ca nevasta-sa are ulcer si trebuie sa-i cumpere iaurt. El , insa, le umplea cu vopsea alba. Lucra la spital, la reparatii. El fura zilnic. Alt muncitor a bagat intr-un sac de ciment o oglinda.

Raul, ceea ce numim imoral e mult mai dezvoltat decat binele.

Era concursul raului: altul fura, eu de ce sa nu fur? Moralitatea creeaza nemultumire, frustrare. Dupa 1989 am intrat in alt sindrom. Am facut o calatorie in Grecia, la o prietena. De plictiseala, intr-o zi caut o carte in casa si gasesc una cu pilde grecesti. si citesc cum un tata isi trimite fiul la Simirna (astazi orasul Izmir, in Turcia), la negustorie. Nu-l mai tine la capre, la ciobanie pentru ca era un copil istet.

Si fiul asculta si-ntreaba: tata, dar ce este negustoria, comertul? Pai, sa furi tu inainte sa te fure altul. Tatal i-a raspuns intelept, nu?

Cam asta s-a intamplat si cu Grecia si Uniunea Europeana, dar in Romania posttotalitara, nu?

Un hot nu poate sa creada ca celalalt nu e hot

Reporter: Ati furat?
Aurora Liiceanu: Lucram in cercetare. Ce aveam sa fur? Bine, pot marturisi ca ne dadeau caiete si creioane si le luam pentru fiul meu la scoala. Dar e un furt? E transfer de obiecte, nu? Furtul, in psihologie, este asociat cu teoria personalitatii implicite. Un om il percepe pe celalalt folosind reperele lui. Un hot nu poate sa creada ca celalalt nu e hot.

Reporter: Cum stam la educatie?
Aurora Liiceanu: Educatia financiara la romani e zero, educatia sexuala la romani e zero. Educatia juridica la noi e zero.

Daca pui un licean sa-ti spuna ce e impozitul habar n-are, daca-l pui sa faca o cerere la primarie sau la banca habar n-are. Tot ce tine de “animalul social” la noi e zero, si nici parintii nu se preocupa.

Am incercat sa fac educatie financiara fiului meu care a venit odata acasa cu un soldatel de plastic si el a dat la schimb o masinuta chinezeasca.

Nu mi-a prins bine, m-am dus la magazin cu el de mana si am intrebat-o pe vanzatoare: va rog, cu cat costa masinuta asta, cati soldati pot cumpara? Vanzatoarea spune: tot raftul. si atunci i-am spus fiului. Vezi? Este greu sa explici copilului ca a fost pacalit, ca nu s-a chivernisit. Cuvantul asta chiverniseala a disparut demult. A nu te intinde mai mult decat e plapuma.

Traim cu o strutocamila

Reporter: V-ati intins mai mult decat va era plapuma?
Aurora Liiceanu: Am avut o bursa in America. Mi-a spus o prietena la care mersesem in vizita: eu traiesc in prosperitate artificiala. Ce-i aia? Am intrebat-o eu.Uite asa. Frigiderul nu-i al meu, patul nu-i al meu, masina nu-i a mea. Casa nu-i a mea. Adica? Platesc rate. Am ramas de atunci cu gandul asta. si intr-o ancheta sociologica in Maramures am intrebat chestia asta: ce faci cand vrei un frigider? Raspunsul? Adun bani si cumpar. Eu montata pe ideea americana am insistat. Mi s-a spus: cum asa, pai, n-as putea sa dorm si sa fiu dator. Asta e mentalitatea noastra. Nici nu-ti place sa stai in lucru care nu-i al tau. Ori, acum, lucrez pe niste sondaje si vad raspunsurile. Oamenii spun ca economisesc bani pe 6 luni, dar fac si credite. E o strutocamila.

Sursa: Hotnews.ro.

Loading...