Paganii, datorita lui Niceta, au devenit slujitori ai lui Hristos
Primul poem al Sfantului Paulin porneste de la grija ce i-o poarta prietenului sau in lungul drum de intoarcere din Italia catre Remesiana natala, avand in vedere ca Niceta avea de strabatut teritoriile balcanice controlate de barbari, ale caror atacuri erau cunoscute. Aceiasi barbari, insa, erau tinta operei misionare crestine:
„Paganii, vestiti prin talharii si omoruri, locuind prin munti, datorita lui Niceta au devenit slujitori ai lui Hristos, popor pasnic, unii imbracand chiar haina monahala.“
Scitii, getii, dacii si bessii, cu totii il numeau „parinte“. Mitropolitul Nestor scria, in acest sens, ca „si-a desfasurat sfanta sa lucrare de convertire in spatiul Daciei Mari, pentru acelasi popor crestin, atat din dreapta, cat si din stanga Dunarii“.
Eruditia Sfantului Niceta de Remesiana este dovedita de lucrarile scrise, toate in limba latina, ca mijloc de activitate misionara si pastorala. Dogmatic, veghea cu strasnicie la apararea dreptei credinte, des incercata de disputele cu ereticii, specifice perioadei in care a vietuit. Didactic, descoperea invatatura crestina atat catehumenilor, cat si crestinilor neinitiati. Liturgic, explica frumusetea cultului divin, povatuind atitudinea necesara in timpul slujbelor, cantarea omofona sau tinuta vestimentara.
Opera socotita de capatai a fost tradusa in limba romana cu titlul de „Carticele de invatatura“, un catehism pentru cei ce se pregateau sa primeasca Sfanta Taina a Botezului, „caci ce poate sa fie mai bun decat hotararea omului de a deveni din pagan credincios, din pacatos drept, din sclav liber, din dusman prietenul lui Dumnezeu si mostenitor al imparatiei ceresti?“.
Citeste despre Privegherea si psalmii pe PAGINA 3 –>>
