O dotare speciala a unui copil poate sa apara in cadrul abilitatilor motorii, sociale, artistice si intelectuale inalte. Deseori, aceste forme de dotare apar impreuna, noteaza profesorul Franz J. Mönks in cartea „Copilul nostru este supradotat” (Polirom, 2017). Exista si talente deosebite intr-un anumit domeniu sau in mai multe domenii – de exemplu, muzica. Nu este suficient sa se dispuna de aptitudini in unul sau mai multe domenii. Orice aptitudine – medie sau extraordinara – are nevoie de incurajare si promovare pentru a se putea dezvolta. Solul cel mai potrivit si mai fertil este mediul social, considera Mönks.

Supradotarea poate fi recunoscuta numai atunci cand aceasta se manifesta, adica daca se regaseste in performante deosebite. si asta pentru ca nici copiilor supradotati nu le este usor sa-si manifeste aptitudinile speciale.

Trasaturile de personalitate si mediul social

Supradotarea sau, mai precis, supradotarea intelectuala cuprinde, in sensul folosit aici, cel putin urmatoarele trei trasaturi de personalitate:

– Capacitati intelectuale inalte;

– Creativitate;

– Motivatie

Acesti factori depind unul de celalalt si de aceea poarta denumirea de „triada”. Omul este, prin natura lui, o fiinta sociala. Aceasta inseamna ca pentru o dezvoltare sanatoasa trebuie sa existe o interactiune sociala buna, in special cu

familia, cu scoala si cu prietenii (de fapt, sustine profesorul Franz J. Mönks, ar trebui sa vorbim despre peer, caci peer-ul este dezvoltare egalizatoare), care sunt indispensabile. Acest mediu reprezinta a doua triada, ce are o contributie esentiala la manifestarea aptitudinilor. O buna interactiune a persoanei cu mediul poate avea loc doar daca persoana respectiva detine abilitati sociale bune, adica daca este capabila sa aiba relatii satisfacatoare cu altii.

Pentru o dezvoltare sanatoasa trebuie sa existe o interactiune sociala buna, in special cu familia, cu scoala si cu prietenii

”Orice aptitudine – medie sau extraordinara – are nevoie de incurajare si promovare pentru a se putea dezvolta. Solul cel mai potrivit si mai fertil este mediul social”, Franz J. Mönks, profesor de psihologia dezvoltarii.

Capacitatile intelectuale inalte – adica inteligenta, care se masoara cu un test de inteligenta sau de capacitate intelectuala, care este peste medie. Aceasta se exprima printr-un coeficient de inteligenta (IQ). Desi nu poate fi trasa o linie acolo unde incepe inteligenta peste medie, in sensul discutat aici, se pleaca de la o valoare a IQ-ului de cel putin 130.

Motivatia

Este vorba despre o persoana care da dovada de vointa si asertivitate pentru a desfasura si a finaliza o anumita sarcina sau munca inceputa. in acelasi timp, motivatia mai inseamna ca ne simtim atrasi de o anumita sarcina, ca ne achitam cu placere de aceasta (componenta sentimentala). Ea mai inseamna ca putem sa ne propunem scopuri, sa facem planuri (componenta cognitiva) si ca luam in considerare factorii de risc si de nesiguranta (perspectiva de viitor).

Creativitatea

O persoana creativa are capacitatea de a gasi solutii la probleme intr-o maniera originala si inventiva. Creativitatea nu se exprima doar prin rezolvarea problemelor, ci si prin descoperirea problemei. Este vorba, intr-o masura considerabila, despre gandirea independenta si productiva, contrar gandirii care se numeste rumegare. De la elevi se asteapta, in general, al doilea tip de gandire si, in consecinta, aceasta este maniera in care sunt educati.

Noi evolutii – teoria celor „sapte inteligente”

Psihologul american Howard Gardner a contribuit la dezvoltarea notiunii de „inteligenta”. in 1983, psihologul Howard Gardner a prezentat, pe baza a opt criterii de calitate, teoria sa despre cele „sapte inteligente”: lingvistica, logico-matematica, spatiala, muzicala, fizico-chinestezica, interpersonala si intrapersonala. intre timp, aminteste profesorul Franz J. Mönks, Gardner si-a extins teoria, incluzand si inteligenta naturalista. in plus, inteligenta existentiala sau spirituala este privita ca fiind mai degraba o jumatate de produs. De remarcat ca inteligenta inter- si

intrapersonala se mai numeste si inteligenta sociala sau emotionala.

Definitia lui Gardner pentru inteligenta

Cea mai noua definitie marca Gardner: „Inteligenta este un potential biopsihologic pentru prelucrarea informatiilor ce pot fi activate intr-un mediu social astfel incat, cu ajutorul lor, sa se poata rezolva probleme sau sa se poata

crea produse valoroase pentru respectiva societate”. Prin urmare, nu exista inteligenta in sine. Ea este mereu conectata la cultura si societate. si nu apare din senin. Relatia cu realitatea sociala este o trasatura caracteristica. Prin dezvoltarea si integrarea ei in realitatea sociala, devine valoroasa, chiar daca este inalta, medie sau joasa.

Exemple de minti creative

in cartea sa – Creating Minds – , psihologul Howard Gardner pune in evidenta existenta inteligentelor prin exemplificarea a sapte personalitati extraordinare. Autorul prezinta succint biografia celor sapte „capete creative” punand totodata accentul pe modelarea unica a fiecarei inteligente. Astfel, T. S. Eliot este dat ca exemplu pentru inteligenta lingvistica, Einstein pentru cea logico-matematica, Picasso pentru cea spatiala, Igor Stravinski pentru cea muzicala, Martha Graham pentru cea fizico-chinestezica, Mahatma Gandhi pentru cea interpersonala si Sigmund Freud pentru cea intrapersonala. Sunt dezvoltari individuale foarte diferite, insa toti au avut ceva in comun: o mare putere de rezistenta si o motivatie nemarginita pentru a-si atinge telurile.

Inteligenta si controlarea vietii

Psihologul american Robert Sternberg a contribuit, la randul lui, la depasirea viziunii inguste despre inteligenta. El face diferenta intre inteligenta analitica, cea creativa si cea practica. A fost foarte preocupat de intrebarea: ce reprezinta inteligenta pentru controlarea vietii? El o numeste „inteligenta de succes” (Sternberg, 1998). Caci adevarata piatra de incercare a inteligentei succesului este, in cele din urma, succesul din viata profesionala si din viata privata, indiferent de modul in care este acesta definit sau masurat. Sternberg e convins ca oamenii cu inteligenta de succes au multe lucruri in comun, indiferent de masura sau forma succesului lor (1998, p.275).

Trasaturi comportamentale

Motivatia este prima dintre cele 20 de trasaturi comportamentale, intrucat, daca aceasta lipseste, talentele si supradotarea nu folosesc la nimic. Succesele scolare si profesionale nu pot fi atinse fara motivatie. Alte trasaturi ar fi: orientarea spre scop, toleranta la risc, preluarea initiativei, capacitatea de aplicare, lipsa tendintei de a-si plange de mila si o mare incredere in sine. Potrivit lui Sternberg, oamenii care au inteligenta succesului se recunosc mai ales dupa faptul ca stiu sa fie in aceeasi masura analitici si creativi, gandesc practic si actioneaza. Ultima dintre cele 20 de trasaturi comportamentale reprezinta o legatura echilibrata intre gandirea analitica, cea creativa si cea practica.

Conceptiile teoretice ale lui Gardner si Sternberg formeaza nucleul teoriilor moderne ale inteligentei. Rezultatele cercetarilor lor arata ca nu exista o inteligenta anume. Cu toate acestea, au reusit doar in mica masura sa influenteze credinta in IQ a colegilor de specialitate.

Inteligenta inter- si intrapersonala se mai numeste si inteligenta sociala sau emotionala.

Sursa: doctorulzilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.