Cea mai comuna forma de zahar folosita in alimentatie se numeste zaharoza. O gasim preponderent in sfecla si trestia de zahar. Dar si nectarul florilor inseamna tot zaharoza. Fara a veni cu prea multe detalii chimice, incercam astazi sa facem diferenta intre zaharul ca atare, fructe si miere.
Toate contin aceeasi zaharoza. Si atunci de ce invinuim doar zaharul pentru diabet, steatoza hepatica si obezitate? Si niciodata fructele si mierea? Raspunsul e printre cele mai grele inventate de natura.
Doctor inginer, Adrian Siceanu, Institutul de Cercetari in Apicultura: „Albinele au gasit la plante proteina, adica polenul, dar era insuficint fiindca nu puteau sa traiasca doar cu hrana proteica si atunci plantele s-au adaptat dezvoltandu-si glande nectarifere. Albinele preiau acest nectar, il dilueaza cu propriile secretii de enzime. Albinele digera aceasta hrana inainte de a o consuma.”
Altfel, ar fi imposibil de asimilat. Nectarul din flori inseamna zaharoza. Aceeasi substanta, in stare pura, se gaseste si in zaharul alb.Albinele sparg insa zaharoza in glucoza si fructora.
In stup, zaharul descompus le este pasat altor albine, care il regurgiteaza repetat. Asa apare mierea. Sa rupi dubla molecula de zaharoza in doua e cel mai mare efort biologic din natura. Dupa 30 de zile in care fac aceasta munca titanica, albinele mor.
Odata cu mierea, primim, asadar, acest zahar deja separat. Propriile sisteme metaboloice nu trebuie sa mai lucreze la turatie maxima pentru a-l asimila.
Peste 7 miliarde de oameni alerga, la propriu, in fiecare zi dupa zahar. Pe de alta parte, OMS ne spune ca zaharul este legat de apartia bolilor cardiovaculare. Pare o contradictie, din pacate, nu e.
Ce se intampla in organism? Zaharul pur, o molecula dubla, este descompus in fructoza si zaharoza.
Molecula de glucoza intra imediat in sange. Fructoza se acumuleaza la nivelul ficatului, sub forma de glicogen. Sunt rezervele la care organismul apeleaza cand apare foamea. Daca apare.
Daca nu, hrana multa si lipsa activitatii fizice vor face ca acumularile sa devina total nocive.
Doctor, Adriana Motoc, Medic primar boli infectioase: „Dar va exista zilnic un dezechlibru. Trebuie se depoziteze undeva. Unde? La nivelul Ficatulul.”
Pana la grasimea inestetica, vizibila, exista deja depuneri pe ficat. Si vorbim despre afectiuni precum steatoza hepatica, incadrata in 4 grade, in functie de stadiu. Ultima faza: ciroza hepatica.
Altfel, grasimea se duce atat pe organe, cat si in artere. Asa apare accidentul vascular.
Fructele contin, in mare, un zahar numit fructoza. Daca le consumam ca atare, aceasta va veni impachetata in fibre. Sunt, practic, frana pentru accesul facil al zaharului la sange.
In schimb, un suc de fructe – zahar pur – sau o cantitate mai mare de o jumatate de kilogram fac acelasi rau ca zaharul pur.
Doctor, Laura Ene, medic specialist diabet si nutritive: „Ne cresc trigliceridele peste peste noapte. Triglicleridele in exces sunt grasimile cere se depun pe ficat si sunt grasimile care conlucreaza cu colesterolul pentru depunerea pe vase, accident vascular si infarct miocardic”.
Totusi, cea mai rea este fructoza de la raft. Dulciurile la care se foloseste sirop, si nu zahar. Creierul este pacalit.
Eliza Cauia, cercetator: „Fructoza intra in circulatie mai tarziu si practic semnalul pentru glucide in sange e dat ma tarziu”
Atat de tarziu, incat nu resimtiti vreo piedica. Puteti manca oricat. Fructoza in cantitati exagerate insa se transforma direct in grasime.
Academicianul Ionescu Targoviste a facut un experiment acum 30 de ani. E citat si acum in manualele de medicina, specialitatea diabet. Care este cel mai bun zahar? „Am demonstrat ca 25 de grame de miere cresc mai putin glicemia decat 25 de grame de hidrati sub forma de cartof sau sub forma de mere.”
Dar nu mai mult de 80 de grame pe zi si ideal din toate sortimentele.
Sursa: Stirileprotv
