1. Invierea lui Lazar
In conformitate cu Evanghelia dupa Ioan, surorile lui Lazar, Maria si Marta, au trimis la Iisus sa-i spuna ca Lazar este bolnav si ii cer ajutorul. Dar Iisus afirma:
„Aceasta boala nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie slavit prin ea.” „…Iisus iubea pe Marta, si pe sora ei, si pe Lazar.” (Ioan 11:5)
Iisus isi amana calatoria cu doua zile. Ucenicii lui Iisus se tem sa se intoarca in Iudeea, dar Iisus le porunceste sa mearga cu el, afirmand:
„Lazar a murit si ma bucur ca n-am fost acolo, pentru ca voi sa credeti.”
In momentul cand au sosit in Betania, Lazar era mort si ingropat de patru zile. Marta, una din surorile lui Lazar, l-a intampinat pe Iisus si i-a spus: „Daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”, dar Iisus a asigurat-o ca fratele ei va invia si a spus:
„Eu sunt invierea si viata. Cel ce crede in mine, chiar daca va muri, va trai. Si oricine traieste si crede in mine in veci nu va muri. Crezi tu aceasta?”
Apoi Iisus a spus: „Nu ti-am spus ca daca vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?” Asa ca au ridicat piatra. Iisus si-a ridicat ochii in sus si a zis:
„Tata, iti multumesc ca m-ai ascultat. Eu stiam ca intotdeauna ma asculti, dar am zis asa pentru multimea care sta aici, ca sa creada ca tu m-ai trimis.”
Dupa ce a spus aceasta, Iisus a strigat cu voce tare: „Lazare, vino afara!” Mortul a iesit, cu mainile si picioarele legate cu fasii de panza si cu fata infasurata cu o marama. Iisus le-a spus lor: „Dezlegati-l si lasati-l sa mearga.”
