Boboteaza incheie sirul Sarbatorilor de Iarna. Credintele din popor spun ca in aceasta zi se sfintesc apele, ca sa se alunge duhurile rele, si se deschid cerurile.
In lumea mistica a satului romanesc, fiecare sarbatoare, pe langa semnificatia sa religioasa, a dobandit, de-a lungul timpului, si o sumedenie de legende si superstitii pe care unii gospodari le mai urmeaza cu sfintenie si acum, in mileniul trei. Traditii Boboteaza: Ce se face in Ajunul Bobotezei Pe 5 ianuarie, in Ajunul Bobotezei, oamenii nu mananca de dulce – adica nu consuma carne, oua, lapte, branza – cu credinta ca astfel vor fi sanatosi si protejati de rele tot timpul anului. Cei mai credinciosi tin post negru. Tot in Ajun se „randuieste“ cum va fi vremea peste an, se ghiceste viitorul si se fac farmece si descantece de dragoste, se arata in cartea „Traditii si obiceiuri romanesti“, scoasa de revista Flacara. In dimineata de Ajun, inainte de aprinderea focului, se strang cenusa din soba si gunoiul din casa si sunt pastrate pana la primavara cand se pun peste straturile cu legume ca sa dea rod bogat. Se mai crede ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, ei vor face multe fructe. Seara, inainte ca oamenii sa se duca la culcare, se iau carbuni din vatra si sunt denumiti cu numele tuturor membrilor familiei. Se crede ca primul care va muri va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede, potrivit crestinortodox.ro.
