Copilul genial al culturii romane invata franceza la varsta de doi ani si scria nuvele la opt ani. Iulia Hasdeu a fost prima romanca admisa la Sorbona. A murit la 18 ani, lasand in urma un tata devastat de durere. Bogdan Petriceicu Hasdeu si-a petrecut restul vietii cautand prin toate mijloacele sa mentina legatura cu spiritul fiicei sale.
”O copila in ai carei ochi si pe a carei frunte stralucea lumina cea mai intensa si cea ai gingasa a stiintei”. Asa este descrisa Iulia Hasdeu, copilul fenomen al culturii romane care a trait grabit doar 18 ani, studiind pana la varsta majoratului cat altii nu au reusit intr-o viata. Cat a trait, si-a uimit semenii cu genialitatea ei.
Cand a murit, a intristat o lume intreaga cu destinul tragic si cu drama parintelui indurerat care a refuzat despartirea de ea. Iulia Hasdeu a continuat sa uimeasca si dupa moarte, cand in urma incercarilor disperate ale tatalui de a ii contacta spiritul au aparut fenomene paranormale inexplicabile. A lasat in urma un exemplu de geniu, o drama parinteasca si un fenomen cu multe semne de intrebare.
Unicul si cel mai dorit copil al lui Bogan Petriceicu Hasdeu s-a nascut pe 14 noiembrie 1869 la Bucuresti. Era anul in care savantul si scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu isi depusese candidatura la academie si a fost refuzat. Se spune ca nimic n-a mai contat pentru tatal Hasdeu in afara bucuriei venirii pe lume a Iuliei, un copil dorit si asteptat de multa vreme. Primele semne ale genialitatii Iuliei au aparut la varsta de doi ani. La varsta la care copiii abia pronunta cuvintele, geniala Iulia a inceput sa citeasca. La doi ani a inceput sa invete franceza, iar la patru ani deja deslusise tainele scrisului. La cinci ani crea nuvele.
La sapte ani se putea lauda cu primele scrieri, naratiuni precum Mihai Voda Viteazul sau poeme precum Domnia lui tepes Voda, Oaselor lui tepes Voda.
Nu numai parintii erau uimiti de genialitatea copilului, ci toti apropiatii familiei. Se spune ca Alexandru Macedonski, venit in vizita in casa lui Hasdeu, a ramas uimit de inteligenta copilei. Poetul ar fi intrebat-o pe fetita daca stie o poezie, iar Iulia nu i-ar fi raspuns, ci i-ar fi intors intrebarea: “Dar tu?”. Macedonski i-a recitat o poezie pe care fetita a ascultat-o cu atentie si i-a recitat-o cuvant cu cuvant, cateva minute mai tarziu, spre uimirea acestuia. La 11 ani a scris deja o piesa de teatru, tragedie in trei acte numita ”Dama de circ”.
Cand parintii si invatatorii si-au dat seama ca au in fata un copil genial, pentru Iulia s-a facut o exceptie, nemaiintalnita pana atunci in invatamantul romanesc. Micuta Iulia, despre care se spune ca avea o fizionomie care o arata chiar mai mica decat varsta sa, a sustinut examenele de absolvire ale ciclului primar la opt ani.
in 1877 a dat examenul cumulat pentru clasele I-IV, la scoala Primara de baieti nr. 2 si pe 27 septembrie 1877 a primit un “atestat de clasele primare de baieti”. Se spune despre Iulia ca avea o necesitate vitala de cunoastere. ”Necesitatea fizica fireasca in acest admirabil organism de a studia, pricepe si stapani cat mai mult din cunostintele spiritului uman o silea sa iasa din micile ocupatii ale claselor gimnaziale”, scrie Ionescu Gion in ”Portrete istorice”.
Iulia Hasdeu s-a inscris in anul scolar 1877-1878 in clasa I la Liceul ”Sf. Sava”. A absolvit gimnaziul in vara anului 1881cu rezultate stralucite: numai medii de 9 si 10. Pasionata de muzica si cu o voce extraordinara, a terminat Conservatorul, la sectia de canto si pian. ”A scrie, a cugeta, a descoperi singura noi orizonturi era pentru Iulia Hasdeu petrecerea cea mai frunte”, mai spune Ionescu Gion. La numai 16 ani, in 1886, Iulia Hasdeu a devenit prima romanca inscrisa la Universitatea Sorbona. Urma sa sustina licenta in Filosofie la Facultatea de Litere din cadrul prestigioasei universitati. Se spune ca, la Paris, copila de 16 ani a reusit sa uimeasca toti profesorii. Studia intens, lua lectii de pictura si lectii de canto de la profesori celebri ai vremii. Sanatoasa, puternica, vesela si glumeata, asa o descrie Ionescu Gion pe Iulia, la varsta de 17 ani, cand uimea mediul universitar de la Sorbona. ”Lampa ei si vara, si iarna se stingea cu miezul noptii pentru a se reaprinde dupa cinci sau chiar mai putine ceasuri de odihna. A trai era pentru ea a scrie, citi si cugeta. Iulia Hasdeu strabatea fara incetare intreg universul stiintei”, scrie Ionescu Gion.
Sursa: Adevarul
