Acasă Sanatate Istoria rasului! Ce spune rasul despre noi

Istoria rasului! Ce spune rasul despre noi

Urmareste-ne pe Facebook pentru cele mai importante stiri

Se spune ca rasul ingrasa, insa putini stiu de unde vine si cat de util este pentru organism. Un nou studiu publicat in revista Academiei Nationale de stiinte din SUA, efectuat de o echipa extinsa de cercetatori, releva faptul ca rasul poate constitui un indicator despre relatia de prietenie existenta intre oameni.

Cercetatorii au rugat particapantii la studiu sa determine gradul de prietenie care exista intre mai multe perechi de persoane (necunoscuti sau prieteni) in functie de cateva secvente sonore care redau rasul acestora. Observatorii au fost alesi din 24 de societati diferite si s-a ajuns la concluzia ca acestia au putut distinge cu foarte mare precizie persoanele aflate in relatie de prietenie de cele care nu se cunosteau reciproc. Criteriul pe care s-au bazat a fost acustica, tonalitatea specifica a rasului.

Rasul spontan, care se declanseaza in timpul unor conversatii sau a altor evenimente, apare inca din primele luni de viata, chiar si la bebelusii cu deficienta de auz sau nevazatori.

Rasul transcende nu numai barierele culturale, dar si pe cele dintre specii: el exista in forme asemanatoare la primatele de talie mare. Originile evolutioniste ale rasului uman dateaza de acum aproximativ 10-16 milioane de ani.

Cercetarile au aratat de-a lungul timpului ca rasul este asociat cu o mai mare rezistenta la durere si cu semnalarea statutului social, dar principala sa functie pare sa fie crearea si aprofundarea relatiilor sociale.

Pe masura ce stramosii nostri indepartati au inceput sa traiasca in structuri sociale din ce in ce mai extinse si mai complexe, calitatea relatiilor a devenit cruciala pentru supravietuire. Procesul evolutiv pare astfel sa fi favorizat dezvoltarea de strategii cognitive care au ajutat la formarea si sustinerea acestei cooperari, a acestor aliante intre indivizi.

Rasul spontan este caracterizat printr-o tonalitate mai inalta (care indica autenticitatea stimularii cerebrale) si are o durata mai scurta decat rasul volitional, fortat. Studiul de fata a demonstrat asadar ca observatorii umani pot distinge intre aceste doua tipuri de ras. Nici macar prelucrarea inregistrarilor audio cu rasul volitional uman (de pilda, prin ajustarea tonalitatii, pentru a-l face mai greu de recunoscut fata de cel al primatelor) nu i-a impiedicat pe ascultatori sa-l distinga imediat de vocalizarile animale. In schimb, rasul spontan are structuri acustice mult mai apropiate de cele ale primatelor si sarcina participantilor la studiu a fost ingreunata, ei nereusind sa distinga suntele umane de cele animale.

Din studiu s-a mai desprins concluzia ca prietenii sunt cei care rad in mod spontan atunci cand se afla impreuna, iar persoanele necunoscute, care nu au inca stabilite legaturi emotionale, produc mai curand rasul volitional.

Faptul ca putem percepe foarte clar diferentele dintre aceste doua categorii este un semn de sinceritate. in cadrul procesului de evolutie, provocarile ne-au determinat sa dezvoltam strategii de adaptare care folosesc disimularea, dar in acelasi timp ne-am insusit si instrumentele capabile sa detecteze aceste disimulari. Este clar ca imitarea unui ras autentic, emotional, poate pacali si facilita socializarea. Daca rasul spontan este deci un semn al legaturilor emotionale care exista intr-un grup, cu siguranta el a constituit si un criteriu de luare a deciziilor in trecutul nostru evolutionist.

Sursa: RADOR