Crinul alb (Lilium candidum) este o planta perena, erbacee, foarte indragita datorita frumusetii sale, dar in acelasi timp apreciata si pentru proprietatile medicinale.
Planta este cunoscuta si sub denumirea de liliom sau lilie si face parte din familia Liliaceae. A aparut pentru prima data in Asia Mica, in China si Japonia. in Antichitate era la fel de iubita ca si trandafirul. La romani si la greci crinul era floarea consacrata zeitei frumusetii, ea simboliza speranta si puritate sufleteasca.
Crinul alb este o planta cu bulb solzos, a carui tulpina dreapta atinge inaltimea de 1,2 m, uneori si mai mult. Are frunzele fara perisori, ovale sau lanceolate, de culoare verde, lungi de cca. 8 cm. Tulpina se termina cu un numar de cel mult 20 flori albe, puternic parfumate.
De la crinul alb se culeg petalele albe in luna mai-iunie, cand florile se deschid si bulbii in luna august-septembrie, cand planta are o perioada de repaus. Petalele se usuca la umbra, asezate in strat subtire, apoi se pastreaza in borcane de sticla sau portelan. Bulbii se usuca la soare si se pastreaza la fel ca florile, scrie bzi.
Crinul alb contine mucilagi, taninuri, uleiuri esentiale, steroli, glicozide, substante saponine si flavonoide.
La vechii egipteni chinul alb era considerat o planta ce vindeca ,,bolile femeilor”. Medicii egipteni tratau inflamatiile, arsurile si tumorile cu cataplasme din bulbi zdrobiti de crini albi, bogati in mucilagi. De asemenea, foloseau uleiul de crin pentru tratarea arsurilor si a durerilor de urechi.