Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca apa a existat pe Marte in urma cu miliarde de ani, fenomen fiind episodic, se arata intr-un studiu recent.
- LUMINITA DE LA “CAPATUL TUNELULUI”, SURPRINSA DE ROVERUL CURIOSITY PE MARTE! DE UNDE PROVINE? VIDEO
- OAMENII DE STIINTA AU REALIZAT CAMERA CARE SIMULEAZA CONDITIILE DE PE MARTE!
- PREVIZIUNI DESPRE EPOCA SPATIULUI SI SUPRAVIETUIREA SPECIEI NOASTRE: IN 50 DE ANI VOM LOCUI PE LUNA SI VOM FI IN DRUM SPRE MARTE!
Pe Marte, in prezent, temperatura este prea scazuta si atmosfera prea rarefiata pentru a permite existenta apei in forma lichida la suprafata: apa ar ingheta si s-ar vaporiza simultan.
Insa nu a fost mereu asa. Intr-un trecut indepartat, pe Marte curgeau rauri lungi de sute de kilometri si existau chiar lacuri, asa cum o dovedesc canioanele si sedimentele descoperite de misiunile de explorare martiana.
Potrivit oamenilor de stiinta, ipoteza cea mai probabila este ca, in epoca, atmosfera lui Marte era mult mai densa si bogata in gaze cu efect de sera (CO2 in special), deci mai calda decat este in prezent si propice existentei apei in forma lichida.
Edwin Kite si colegii lui de la California Institute of Technology au dorit sa verifice aceasta ipoteza, incercand sa reconstituie densitatea si atmosfera martiana din urma cu 3,6 miliarde de ani.
Ei au reconstituit trecutul analizand imaginile cu zonele de impact cu meteoriti, realizate in ultimii ani de o sonda spatiala americana, Mars Reconnaissance Orbiter.
Cu cat atmosfera unei planete este mai densa, cu atat un meteorit trebuie sa fie mai mare pentru a avea o sansa de a percuta scoarta planetei fara a se dezintegra in atmosfera. Altfel spus, unei atmosfere cu o densitate data ii corespunde o „talie minima” de meteorit care sa fie capabil sa produca un crater.
Studiind cele mai mici cratere de pe Marte, se poate astfel deduce densitatea atmosferei din acea epoca.
Calculele realizate de Edwin Kite si echipa sa, pe baza imaginilor cu 319 cratere situate intr-o regiune a lui Marte veche de 3,6 miliarde de ani, au aratat ca presiunea atmosferica se situa probabil in jurul valorii de 0,9 bari in acea epoca. Aceasta valoare este de 150 de ori mai mare decat aceea din prezent si, cu toate acestea, era insuficienta pentru a conserva multa vreme apa lichida la suprafata martiana.
„Daca Marte nu avea o presiune atmosferica stabila in epoca in care raurile curgeau, asa cum sugereaza rezultatele noastre, atunci putem exclude un efect de sera cald si umed, iar temperaturile medii, pe termen lung, erau foarte probabil inferioare punctului de inghet”, au declarat autorii studiului.
„Este totusi posibil ca atmosfera sa fi fost, temporar, mai densa, permitand astfel apei sa curga”, a declarat intr-un comentariu separat Sanjoy Som, cercetator la NASA.
Eruptii vulcanice, coliziuni cu asteroizi si variatia inclinarii polilor (la fiecare 120.000 de ani, in medie, pe Marte) ar fi putut, provizoriu, sa permita prezenta apei in stare lichida.
Apa ar fi putut fi puternic incarcata cu saruri acide, inghetand la o temperatura mai joasa, afirma Sanjoy Som.
NASA a lansat in noiembrie 2013 sonda spatiala Maven pentru a intelege mai bine istoria atmosferei planetei rosii si pentru a incerca sa descopere unde au disparut apa si dioxidul de carbon de pe Marte. Sonda Maven se va plasa pe orbita martiana in septembrie 2014.
Sursa: mediafax.ro
